”Cazul Demetriade” divizează CNSAS

madalin_hodor_suspendare_cnsas_fundament_legal.jpg

Arhivele Securităţii, noi controverse (Sursa foto: pixabay-ilustraţie)
Arhivele Securităţii, noi controverse (Sursa foto: pixabay-ilustraţie)

Diviziuni în CNSAS după ce joi, într-un comunicat apărut pe pagina instituției, istoricii Mădălin Hodor și Mihai Demetriade, au fost acuzați că i-au jignit pe studenții care au trecut prin "Experimentul Pitești", în cadrul unor postări pe rețelele de socializare.

Comunicatul a catalogat aceste afirmații drept o ofensă adusă celor care au suferit în regimul de detenţie comunist.

„Autorii acestor declaraţii au acţionat în nume personal şi, deşi sunt funcţionari publici, nu au cerut acordul instituţiei pentru o poziţie oficială, instituţională, pe această temă (...)“. Negarea crimelor comunismului în România constitue o crimă morală care demonstrează că nu s-a înţeles dimensiunea suferinţei din închisorile sistemului concentraţionar comunist”, se arată în comunicatul CNSAS.

Vineri, trei membri CNSAS Germina Nagâț, Alexandra Toader și Adrian Cioflâncă l-au acuzat pe președintele instituției, Constantin Buchet, că a transmis comunicatul în nume propriu, fără ca acesta să fie agreat sau analizat în Colegiu.

„CNSAS este condus, prin vot majoritar, de un grup format din 11 membri, învestiți de Parlamentul României cu drepturi egale. Este cât se poate de regretabil faptul că Președintele instituției (Constantin Buchet – n.r.) , ales în această funcție chiar de colegii săi, își arogă din nou dreptul de a se substitui Colegiului și de a comunica oficial opinii și puncte de vedere strict personale, care nu au fost discutate în prealabil și nu au fost asumate prin vot”, se arată în comunicatul transmis de cei trei membri CNSAS.

Controversele au izbucnit în spațiul public după ce RFI România a difuzat un interviu cu istoricul Mihai demetriade, în care acesta susținea că ”nu e foarte sigur că victimele au fost victime pînă la capăt, iar complicitatea lor cu experimentul e cu mult mai subtilă şi mai adîncă”.

Istoricul și-a bazat afirmațiile din interviu pe un studio pe care l-a publicat în 2017 în Caietele CNSAS.