Augustin Zegrean, la RFI: În 9 ani la CCR nu am constatat vreo influență politică asupra Curții

ccr.jpg

CCR a confirmat: SRI, implicare ilegală în dosarele penale. Consecințe juridice neclare. Politicul, chemat să repare nedreptăți, scrie azi "Evenimentul Zilei".
CCR a confirmat: SRI, implicare ilegală în dosarele penale. Consecințe juridice neclare. Politicul, chemat să repare nedreptăți, scrie azi "Evenimentul Zilei".
Image source: 
Site-ul oficial al Curții Constituționale a României

CCR are 30 de zile la dispoziție să publice motivarea deciziei privind obligativitatea revocării procurorului șef DNA, timp în care președintele României nu trebuie să acționeze în niciun fel. Precizările vin de la fostul președinte al Curții, judecătorul Augustin Zegrean. El atrage atenția că deciziile Curții sunt obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. După 9 ani la CCR, Zegrean observă că este pentru prima dată când Curtea rezolvă un conflict de natură constituțională între instituții prin impunerea unei decizii. Totuși, adaugă magistratul, “Curtea este ok, iar legile care guvernează activitatea Curții sunt îndestulătoare”, deci nu ar trebui schimbat nimic. “Curtea poate și este independentă. Nu pot să cred că este influențată politic”, mai declară la RFI fostul președinte al Curții, judecătorul Augustin Zegrean (AUDIO) .

Reporter: Acest mesaj tranșant din comunicat, „Președintele urmează să emită decret de revocare” , nu vă surprinde? Cum vi-l explicați?

Augustin Zegrean: Este surprinzător. Am mai spus asta. Și pentru mine este surprinzător. De regulă, când Curtea soluționează conflicte juridice de natură constituțională între instituțiile statului, se limitează între a afla existența sau neexistența conflictului fără să dea neapărat soluții de rezolvare. Rezolvarea apaține celor care se află în conflict. Ei trebuie să găsească soluții de ieșire din conflict. În general, un conflic juridic de natură constituțională există atunci când o autoritate a statului refuză să își îndeplinească o atribuție sau îndeplinește o atribuție care nu îi aparține, deci încalcă o atribuție. Cele două, trei sau patru instituții implicate în conflict trebuie să găsească metodele de ieșire din conflict. De data aceasta, Curtea merge mai departe și spune tranșant că Președintele va emite decret de eliberare din funcție. Este un nou mod de abordare a problemelor de către Curtea Constituțională. Așa au hotărât. Nu pot să îi critic. Probabil că este bine așa.

Reporter: Urmează să primim și motivarea deciziei. Nu știm când anume s-ar putea întâmpla acest lucru. Durează mult, domnule Augustin Zegrean?

Augustin Zegrean: După lege o decizie ar trebui publicată în maxim 30 de zile de la data adoptării.

Reporter: În opinia dumneavoastră, Președintele poate să aștepte 30 de zile motivarea înainte de a emite decretul de revocare?

Augustin Zegrean: Categoric da, pentru că deciziile Curții sunt obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. Câtă vreme ea nu a fost publicată în Monitorul Oficial, nu există. Știm că s-a adoptat această decizie, dar ea devine obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial. De la acea dată ea devine general obligatorie.

Reporter: Și ea poate fi publicată doar după ce avem motivarea...

Augustin Zegrean: Evident că da. Nu au ce să publice altfel. Ce am văzut noi ieri este dispozitivul hotărârii. De regulă, în comunicat se scrie dispozitivul hotărârii. Acest dispozitiv va apărea în decizie. Ce s-a publicat ieri nu este doar un simplu comunicat de presă. Este dispozitivul hotărârii.

Reporter: Este o decizie luată cu un vot de șase la trei. Cât de importantă este, în opinia dumneavoastră, opinia celor trei judecători care au fost împotrivă și care probabil vor scrie opinii separate?

Augustin Zegrean: Nu știu de unde știți dumneavoatră că a fost un vot de șase la trei. Unul dintre secretele Curții este acesta. Nu au voie să comunice cum a votat fiecare. Dacă este așa, este importantă și opinia separată. Îți arată lucruri care nu se regăsesc în motivarea deciziei. Sunt alte opinii. A fost cel puțin o situație când după ani și ani Curtea a schimbat practica și a mers exact pe opinia separată care s-a dat la vremea respectivă. Sunt importante opiniile separate. O dată pentru că arată și alte lucruri în legătură cu problema pusă în discuție. A doua oară pentru că știți deja că s-a votat cu șase la trei. Dacă s-a anunțat că sunt trei opinii separate, înseamnă că acesta a fost votul.

Reporter: Pe surse, se știe că a făcut opinie separată judecătoarea Livia Stanciu, Daniel Morar și Ștefan Minea.

Augustin Zegrean: Nu știu, nu vreau să cred acest lucru. Mi-e greu să cred că se anunță de la Curte cine cum a votat. Nici nu vreau să comentez acest aspect.

Reporter: Urmările acestei decizii în privința puterii judecătorești în România, care sunt?

Augustin Zegrean: Urmările sunt cele care deja au fost evidențiate de mulți care s-au pronunțat ieri. Începând cu această decizie, procurorii sunt în subordinea Ministrului Justiției. Nu știu dacă asta e bine sau rău. Sunt țări în care Ministrul Justiției este și procurorul șef, cum ar fi în America. Dar, noi având atâtea exemple negative, avem tot dreptul să ne îndoim dacă această măsură este una bună. Procurorii au fost scoși din subordinea Ministrului Justiției după 2004, când știm bine ce s-a întâmplat, când se dădea ordin de la partid cu cine să fie și cine să nu fie cercetat. Faptul că un procuror șef este oricând la dispoziția ministrului, care poate fi un ministru politic, este un lucru rău. La noi, miniștrii se schimbă destul de des. Mandatul unui procuror șef este de trei ani, dar nu cred că am avut un ministru al justiției care să fi stat trei ani în funcție. Va exista tendința fiecărui ministru nou venit să își pună oamenii lui în funcții. Asta începe o cavalcadă care nu este în ton cu democrația și în primul rând cu independența justiției, cu independența procurorilor. Până acum spuneam că procurorii fac parte din sistemul judiciar. Acum, ei se îndreaptă ușor, ușor spre un sistem în care fac parte din puterea administrativă, din puterea Ministrului Justiției, care face parte din Guvern, care asigură administrația țării. Mă tem că ne îndepărtăm de Constituție în felul acesta. Nu aceasta a fost gândirea celor care au redactat Constituția. Printre aceștia m-am aflat și eu. La vremea respectivă s-au purtat discuții dacă procurorii să facă parte din executiv sau din puterea judecătorească. A câștigat varianta cu puterea judecătorească. Dar acum se parte că ne îndreptăm în altă direcție.

Reporter: Ultima chestiune, este bună maniera în care funcționează Curtea Constituțională astăzi? Ar trebui amendat, schimbat, îmbunătățit ceva?

Augustin Zegrean: Nu cred că ar trebui. În aceeași manieră funcționează majoritatea Curților Constituționale din Europa. Curtea este alcătuită din nouă judecători, trei numiți de Camera Deputaților, trei de către Senat, trei de către Președintele republicii. Așa e și în Italia. Și în Germania sunt numiți la fel judecătorii. Curtea din Germania este o Curte la care toată lumea se uită cu mare atenție. Nu asta e problema. Curtea este ok. Legile care guvernează activitatea Curții și Constituția, în privința Curții, sunt îndestulătoare. Curtea poate și este independentă. Tind să nu cred, nu pot să cred că este influențată politic. Mi-am petrecut nouă ani din viață acolo și nu am constatat vreo influență politică asupra Curții. Sigur că fiecare judecător în parte are pasiuni și simpatii politice, dar fiind nouă, iar deciziile trebuie luate cu majoritate de minim cinci, lucrurile se compensează, se echilibrează.

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, în dialog cu Magda Prelipceanu