Bărbații, mai vulnerabili în fața COVID-19

Au trecut aproximativ 7 luni de la confirmarea primului caz de infecție cu noul coronavirus în România, pe  26 februarie. România se apropie acum de 100. 000 de cazuri de infecție. Ce am aflat între timp despre coronavirusul care a pus pe jar întreaga planetă? Mult, dar nu suficient.  

Știm, de exemplu, că are o evoluție imprevizibilă și că în cazul celor cu afecțiuni cronice, despre care știu sau nu, și al persoanelor în vârstă, probabilitatea de a face o formă severă este destul de mare. Nu știm sigur dacă cei care fac COVID-19 dobândesc imunitate pe viață. Am discutat despre acest subiect cu medicul Adrian Marinescu, medic primar Boli Infecțioase la Institutul Matei Balș din București, invitatul ediției din această seară a emisiunii Sănătatea FM.

În cifre, pandemia de coronavirus arată astfel în România: 

  • Aproximativ 41.000 de pacienți au fost declarați vindecați  și externați

  • Peste 12.000 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare

  • 1 din 19 din totalul cazurilor a fost înregistrat la personal medical.

  • Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate aproape două milioane de teste. 

  • Aproximativ 4000 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

  • 94.9% din persoanele decedate aveau cel puțin o comorbiditate asociată.

Ministerul Sănătății a publicat, luni, analiza epidemiologică pe județe și localități care arată rata de incidență a infecțiilor cu coronavirus la mia de locuitori, date esențiale pentru începerea noului an școlar. În zeci de comune și orașe din țară școala va începe conform scenariului hibrid, asta pentru că rata de incidență a infecțiilor cu coronavirus la mia de locuitori este între 1 și 3, în timp ce în circa 40 de comune și orașe din țară scenariul va fi unul roșu, cu o rată de incidență COVID-19 de peste 3 la mia de locuitori.

Cele mai multe țări europene au deschis complet școlile până luni, 7 septembrie, potrivit datelor centralizate de UNESCO. Alte câteva, printre care și România, sunt  încă în vacanța de vară, iar patru – inclusiv Marea Britanie- figurau cu școli parțial deschise. 

Toți ne putem infecta cu noul coronavirus indiferent de vârstă, însă copiii fac, de cele mai multe ori, forme ușoare ale bolii, exceptându-i pe cei care suferă de o boală cronică, spun medicii. Marea problemă este că cei mici pot aduce infecția acasă, la părinți și bunici.

 “Cu siguranță că am reușit să aflăm multe lucruri despre infecția cu SARS-CoV-2. Nu cât ne-am fi dorit, încă e loc de mai bine. Dar e clar că am aflat multe lucruri, avem în plus o experiență bogată. Aș spune că în aceste luni, felul în care s-au derulat lucrurile a făcut ca noi toți, bineînțeles și România, să avem o experiență clară în plan clinic și un exemplu îl reprezintă Institutul Matei Balș care a fost încă de la început, de la primul caz și până în momentul de față, centrul de boli infecțioase cel mai important pe partea infecției cu SARS-CoV-2. Știm, de exemplu, că nu este un virus ucigaș, dar că are o evoluție imprevizibilă și că în situația celor care au afecțiuni cronice, despre care știu sau nu, și în cazul persoanelor în vârstă, probabilitatea de a face o formă severă este destul de mare, lucru care s-a și văzut în practică.  Din păcate, nu există nicio legătură între gripă și COVID-19, în sensul că sunt mult mai multe implicații. Virusul SARS-CoV-2 determină modificări importante, lucru pe care l-am aflat pe pielea noastră”, spune la RFI, medicul Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institul Matei Balș din Capitală.

Institutul Național de Sănătate Publică a făcut un raport mai detaliat al datelor pe care le colectează legate de situația epidemiologică din țară.  80.4% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, în timp ce 60% din decese au fost la bărbați. Sunt bărbații mai vulnerabili în fața virusului? 

Da, sunt. Vorbim de două aspecte. Cu siguranță că cei care au peste 60 de ani, în general au și afecțiuni cronice asociate. De cele mai multe ori, lucrurile merg împreună - vârsta și afecțiunile cronice. Asta ar fi o discuție generală, indiferent dacă vorbim de femei sau bărbați. Sunt destul de multe date, nu numai în România, care arată că la nivel mondial bărbații fac forme severe și de aici se selectează și mai multe cazuri de deces. Sunt mai multe explicații: bărbații în general au mai multe boli cronice, se vorbește de un sistem imunitar necorespunzător sau deficitar în cazul bărbaților. Pe de altă parte, există o teorie hormonală care spune că femeile sunt protejate. Cert este că și dacă vorbim de decesele prin diverse afecțiuni cronice- cardiovasculare, diabet, etc.- tot bărbații sunt  fruntași din păcate. Și atunci dacă imunitatea lor e mai slabă prin aceste afecțiuni, în mod clar și infecția cu SARS-CoV-2 duce la forme severe.

 

Toate edițiile emisiunii Sănătatea FM: https://www.rfi.ro/tag/sanatatea-fm