Aurul verde al României

padure_taiata_1.jpg

Exploatare forestieră în pădurile României
Exploatare forestieră în pădurile României
Image source: 
Wikimedia Commons

Redescoperim aurul verde al României sau ce a mai rămas din el. La nivel mondial, aproximativ 60 de milioane de persoane depind în mod direct de păduri pentru a-și câștiga existența și alte 1,7 de miliarde depind indirect prin diverse activități legate de silvicultură.

Se estimează că 7,3 milioane de hectare de pădure, adică o întindere egală cu suprafața statului Panama sunt tăiate în fiecare an conform statisticilor făcute public de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO - Food and Agriculture Organization of the United Nations). În același raport Organizația precizează că mai mult de jumătate din suprafața totală a pădurilor tropicale a fost tăiată.

Nici în România situația nu stă mai bine sau poate da. Discutăm acest subiect cu domnul Cătălin Tobescu, Director General FORDAQ. Uniunea Europeană dorește ca despădurirea să fie redusă la jumătate până în 2020 și complet stopată până în 2030. Sunt viabile aceste inițiative?

"Eforturile în ultimii 10 ani s-au intensificat foarte mult pentru a se reduce suprafețele defrișate la nivel global. Defrișate înseamnă păduri care sunt tăiate și se schimbă folosința terenurilor, adică din teren cu vegetație forestieră se transformă în pășune sau savană sau teren agricol. Este, bineînțeles, o temere justificată pe nivel mondial. Din fericire termenul de defrișat nu este aplicabil în România pentru că în România, chiar și acolo unde au existat tăieri ilegale, terenurile cu vegetație forestieră au rămas cu destinație forestieră și chiar și acolo unde au fost tăieri ilegale acum avem păduri", spune la RFI Cătălin Tobescu.

R. Avem aproximativ 7 milioane de hectare de pădure în România, aproximativ 500 de mii de hectare nu beneficiază de niciun fel de protecție. Acest semnal de alarmă apare în Inventarul Forestier Național, un studiu care inventariază periodic întreaga vegetație forestieră de pe teritoriul țării noastre. De ce nu sunt considerate parte a Fondului Forestier Național?

Cătălin Tobescu: Bineînțeles asta vine din istoricul administrării pădurilor în România în care avem păduri administrate, supuse regimului silvic strict, sunt pădurile care sunt gestionate de administrații silvice și supuse în integralitate prevederilor codului silvic. Și avem vegetație din afara Fondului Forestier Național, știm cu toții, avem pășuni împădurite. Fiecare gospodărie la țară are în spatele curții un versant cu salcâm sau vegetație forestieră. Toate aceste suprafețe adunate înseamnă aproximativ 500 de mii de hectare de vegetație din afara Fondului Forestier și mai avem încă vreo câteva sute de mii de hectare de arbori izolați. Eu aș zice că este un lucru pozitiv faptul că avem această vegetație, chiar și această categorie de vegetație care nu are un regim sivic foarte strict, dar totuși recoltarea arborilor, inclusiv din vegetația din afara Fondului Forestier este supusă marcării, se transportă cu documente cu regim special, există restricții privind exploatarea masei lemnoase.

R. Domnule Tobescu, cum am putea crește suprafața împădurită a României și în același timp să stopăm defrișările haotice, mult clamate?

Cătălin Tobescu: E o întrebare la care s-a încercat foarte mulți ani să se găsească răspunsuri. Pur și simplu, sunt niște mecanisme economice pentru care proprietarii terenurilor agricole și chiar terenurilor egricole degradate nu doresc să le împădurească. De ce? Pentru că subvenția pe terenurile agricole pășuni, fânețe, orice categorie de folosințe agricole este 170 – 200 de euro pe hectar, deci dacă am 3, 4, 5 hectare de pășune primesc 1000 de euro pe an pentru această folosință de pășune sau de fâneață. Dacă vreau cu foarte bune intenții să fac pe această suprafață pădure, mă doare capul, pentru că chiar și atunci când să zicem că aș putea să accesez niște fonduri europene ca să fac împădurirea respectivă, sunt condiționat de reușita împăduririi, sunt condiționat să păzesc de pășunat suprafața respectivă, pentru că evident este foarte greu să păzești 3, 5, 7 hectare izolate, să le păzești de pășunat pentru că trebuie să le păzești 10-15 ani de zile până când se ridică vegetația.

Ascultă emisiunea integral:

Ascultă emisiunea Rural din 2 septembrie 2019