Jurnal Rural - 22 iulie

asta_2_poza.jpg

Image source: 
RFI

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă lansarea sesiunii de primire a solicitărilor de finanţare pentru dezvoltarea fermelor mici, prin submăsura 6.3 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, prin care fermierii pot beneficia de câte 15.000 de euro.

15.000 de euro pentru fermieri

Astăzi se lansează programul de finanțare a fermelor mici, prin care fermierii pot primi 15.000 euro. Aceștia pot depune solicitările on-line pe pagina de internet a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, începând din 22 iulie 2019, ora 9:00 şi până cel târziu 31 decembrie 2019, ora 16:00 sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Alocarea financiară disponibilă pentru această sesiune este de 45.900.000 euro, din care 13.770.000 euro sunt alocaţi doar pentru fermele din zona montană.

„ Cei 3.060 de mici fermieri care vor beneficia de finanţare prin PNDR în această sesiune, vor putea utiliza cei 15.000 de euro pe care îi vor primi pentru îmbunătăţirea managementului fermei, pentru orientarea spre piaţă a producţiei, dar şi pentru creşterea veniturilor de pe urma eficientizării activităţii la nivelul fermei. Ulterior lansării acestor sesiuni, ne vom concentra întregul efort administrativ pe gestionarea modului de implementare a proiectelor depuse şi contractate la nivelul AFIR, astfel încât să nu existe niciun risc de întârziere sau de dezangajare a sumelor”, a menţionat directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Finanţarea acordată prin intermediul submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” este 100% nerambursabilă şi este în valoare fixă de 15.000 euro. Acest sprijin se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranşe: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanţare şi 25% din cuantumul sprijinului la momentul finalizării obiectivelor propuse de beneficiar prin Planul de afaceri.

Afaceri profitabile cu fonduri europene

Fondurile europene reprezintă cea mai accesibilă cale de a ne deschide o afacere în domeniul agricol. Pentru a ne asigura că vom avea o afacere agricolă profitabilă pe termen lung, pe care o vom putea extinde odată cu trecerea anilor, va trebui să alegem un domeniu pe măsură. Iată patru idei de afaceri agricole profitabile pe care le poți demara cu fonduri europene:

Cultura de lavandă: În momentul de față, lavanda este una din cele mai profitabile culturii, datorită cererii foarte mare pentru uleiuri esențiale dar și pentru prețul ridicat al acestora. La nivelul țării noastre, nu foarte multe persoane dețîn o exploatație de lavandă, iar acest lucru o face o cultură de nișă.Pentru începerea unei astfel de culturi cu fonduri europene, putem accesa Submasura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, prin care putem obține un sprijin nerambursabil în valoare de 50% din investiția totală.

 Cultură de șofran: Sofranul este cel mai scump condiment din lume, iar prețurile pentru această mirodenie pleacă de la 8.000 de euro, ajungând chiar și la 13.000 de euro pe kilogram. O astfel de afacere nu necesită pregătire de specialitate și poate fi realizată de orice fermier care deține un teren agricol.

Și pentru această afacere putem solicită finanțare prin Submasura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, iar pentru o suprafață de 500 metri pătrați, aportul nostru financiar va fi de circa 10.000 de euro.

Cultură de mur: Murul este o cultură ideală pentru fermierii care nu dețîn o suprafață foarte mare de teren. Acestea sunt printre cele mai căutate fructe de pădure, iar prețul unui kilogram de mure ajunge chiar și la 20 de lei.Putem opta pentru finanțarea oferită prin Submasura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” sau Submasura 4.2 „Procesare produse agricole”, în cazul în care dorim să dezvoltăm atât o cultură cât și o unitate de procesare a murelor.

Livada de cireș: Chiar dacă nu ne va aduce un profit pe termen scurt, o livada de cireș reprezintă o idee de afacere extrem de profitabilă și foarte ușor de administrat. În mod normal, înființarea unei livezi de cireși pe o suprafață de 1 hectar poate costă până la 20.000 de euro, însă și pentru această cultură se pot accesa fonduri europene.

Prin Submasura 4.1 „Investiții în exploatații pomicole”,  putem accesa un sprijin nerambursabil în valoare maximă de 100.000 de euro, iar dacă dorim să înființăm și o unitate de procesare a cireșelor, ne putem orienta spre Submăsura 4.2

România, al doilea exportator de cereale din UE

România este al doilea exportator de cereale al Uniunii Europene, după Franța, potrivit Comisiei Europene, pe baza datelor comunicate de autoritățile române. În perioada iulie 2018 – mai 2019, România a exportat 6,65 milioane tone de cereale, reprezentând 20,9% din exporturile de cereale ale țărilor membre UE, în scădere cu 329.000 tone, comparativ cu un an în urmă.

Principala destinație la export a României este Egiptul, unde au fost livrate 1,5 milioane de tone în perioada raportată, urmată de Turcia, către care au fost exportate 762.000 tone. În top cinci destinații la export pentru cerealele României mai sunt: Iordania – 642.000 tone, Arabia Saudită – 584.000 tone, Liban – 476.000 tone.

Dintre cerealele exportate de România, grâul comun a fost cel mai bine vândut în perioada raportată – 3,5 milioane tone, Egiptul fiind principala destinație, cu 37,4% din totalul exporturilor românești de grâu comun.

Alte cereale au fost exportate de România, astfel:

  • porumb – 2,3 milioane tone; principala destinație – Turcia
  • orz – 837.000 tone; principala destinație – Arabia Saudită
  • grâu – 17.000 tone; principala destinație – Liban
  • sorg – 4.000 tone livrate către Turcia.

Franța, principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană, a livrat 12,8 milioane tone în perioada iulie 2018 – mai 2019, reprezentând 40,3% din exporturile țărilor membre. Al treilea furnizor la extern de cereale, după România, este Germania (3,55 milioane tone), urmată de Lituania (1,7 milioane tone), Polonia (1,3 milioane tone), Letonia (923.000 tone), Bulgaria (917.000 tone).

Amenzi pentru țăranii care vând alimente pe stradă

Amenzi pentru micii producători. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a declanșat o acțiune amplă de amendare a țăranilor care vând lapte, ouă, carne, miere, produse în gospodăriile proprii, pe stradă, prin parcări sau la popasuri. Amenzile date micilor producători se ridică la 364.700 de lei.

Inspectorii sanitari veterinari au fost însoțiți în verificările desfășurate în perioada 12-14 iulie de polițiști și jandarmi. Marfa comercializată a fost confiscată, iar țăranii au fost amendați. Au fost 1.325 de verificări, dintre care:

571 de controale au fost realizate la micii producători, care comercializau direct către consumatorul final produsele primare de origine animală (lapte crud, ouă, carne de pasăre sau lagomorfe, miere, etc.), obținute în gospodăriile proprii, în apropiere de locul de producere sau în alte locuri neamenajate (pe trotuare, în locurile de popas, parcările auto) situate de-a lungul căilor rutiere (comerț stradal);
754 de controale au fost realizate la persoanele care comercializau direct către consumatorul final alimente de origine animală (brânzeturi, produse din carne, etc.) obținute în gospodăriile proprii, în apropiere de locul de producere sau în unități de vânzare cu amănuntul, în alte locuri neamenajate (pe trotuare, în locurile de popas, parcările auto) situate de-a lungul căilor rutiere (comerț stradal).

Ca urmare a neregulilor constatate au fost aplicate 267 de sancțiuni contravenționale în valoare de 364.700 de lei,  se arată în comunicatul ANSVSA, transmis pentru agroinfo.

Toate edițiile emisiunii Jurnal Ruralhttps://www.rfi.ro/tag/jurnal-rural

Ascultă Jurnal Rural din 22 iulie 2019