Economia românească iese din sfera low cost

plan_general_1.jpg

Image source: 
RFI România

Agenții economici români trebuie să răspundă provocărilor globale ale pieței, printr-o agilitate suplimentară, dar și prin inovație, în condițiile în care economia românească începe să iasă din sfera low-cost, spune Bogdan Cocian, director general ELBA.SA din Timișoara într-un interviu acordat RFI România în timpul Forumului economic franco-român de la București din 19 iunie a.c.,  desfășurat sub genericul ”Poveștile care schimbă jocul”:

Rep: Domnule Bogdan Cocian, v-aș propune să plecăm cu dialogul nostru de la forumul de astăzi, Forumul economic franco-român, un forum care este desfășurat sub titulatura „Poveștile care schimbă jocul”. În ce fel ELBA schimbă jocul? În ce fel economia românească schimbă jocul?

B.C: În primul rând, invitația primită ne face plăcere și onoare deopotrivă, având în vedere că am fost considerați una dintre poveștile care schimbă jocul în momentul de față în România. Acest lucru este o măsură a succesului nostru din ultimii ani.

Rep: Dacă vorbim despre schimbarea jocului și schimbarea economiei, la ce ne referim, și la economia românească, dar și la ELBA în mod special?

B.C: Din punctul meu de vedere, economia românească trece în momentul de față prin mai multe provocări. În primul rând constatăm în ultimii ani ieșirea din sfera low cost. În momentul de față agenții economici români trebuie să răspundă pozitiv provocărilor globale ale pieței, printr-o agilitate suplimentară, dar și prin inovație.

Rep: Ați vorbit despre inovație. Am văzut că la Forum s-a discutat mult despre inovație, despre cercetare, dar și despre o revoluție digitală. Este un domeniu în care activați în care revoluția digitală sigur își pune amprenta. În ce formă să întâmplă aceste lucruri în acest moment?

B.C: Revoluția digitală schimbă complet regulile jocului și nevoile actuale și viitoare ale consumatorilor, atât în domeniul automobilistic, cât și în iluminatul industrial. În partea de automobil suntem deja în fața a 3 schimbări radicale în ceea ce privește piața actuală. Primul val este reprezentat de vehiculul electric, urmat de vehiculul autonom și de schimbarea modelului de proprietate, unde noile generații, pentru că vorbim despre copiii noștri, sau poate că le vom apuca și noi, vor merge foarte mult pe noțiunea de ride sharing, unde nu mai vorbim de autovehicul ca proprietate privată, ci mai degrabă, ca un serviciu. În zona iluminatului industrial marea schimbare este reprezentată de faptul că aceeași revoluție digitală oferă posibilitatea unor sisteme conectate și inteligente care aduc o valoare adăugată suplimentară foarte importantă, în special pe tot ce reprezintă reducerea consumului de energie electrică.

Rep: M-aș întoarce măcar pentru un minut la industria auto. Sunteți într-o colaborarea foarte strânsă cu industria auto din România. Știu că aveați pregătite, aveați câteva informații legate de industria auto din România, apropo de mașinile second hand, de valoarea adăugată pe care o aduce această industrie în România. Dacă vreți să ne dați câteva informații.

B.C: Sigur că da. Într-adevăr, în calitate de membru al consiliului director ACAROM și de reprezentant al ELBA suntem obligați să fim foarte atenți la aceste elemente specifice pieței interne, unde constatăm că parcul de mașini din România are o vechime cu 54% superioară mediei europene. Se situează undeva la 15 ani vechime, ceea ce este dezastruos din punct de vedere al emisiilor de CO2. Deopotrivă constatăm că în momentul de față la fiecare mașină nouă înmatriculată în România există alte 4 mașini care sunt înmatriculate ca mașini second hand, aduse din Uniunea Europeană. Deopotrivă remarcăm că doar una din 15 mașini cumpărate noi este fabricată în România. Totodată, trebuie să menționăm că pentru fiecare mașină nouă achiziționată și produsă în România există o contribuție la nivelul de taxe către administrația românească de aproximativ 3.500 de euro. Este enorm. Când vorbim despre o mașină importată, în speță second hand, taxa respectivă este marginală sau egală cu zero.

Rep: Cifrele sunt foarte clare. Aș spune că sunt tulburătoare. Cred că până la urmă ar trebui să se întâmple ceva în această zonă și în România. Dar aceasta este o temă pe care o putem dezvolta poate cu altă ocazie. Pentru că este tema zilei, referitor la forța de muncă, care este pulsul? Ce se întâmplă în Timișoara? Auzim foarte des la radio, la Rfi și în conferințe faptul că reprezentanți ai mediului de afaceri vorbesc despre această criză, acest deficit al forței de muncă? Cum vedeți dumneavoastră ceea ce se întâmplă?

B.C: Într-adevăr, în poziționarea geografică a regiunii Banatului și tradiția istorică în special în domeniul automotiv, fac ca în momentul de față rata șomajului în regiunea Banatului și în special în Timișoara să fie astăzi sub 1%. Dacă nu mă înșel, ultimele date estimau această rată a șomajului la 0.8%. Acest lucru pune o presiune enormă pe principalii actori economici de pe piața locală. Fiecare a trebuit să găsească soluții pnetru formarea și stabilizarea personalului angajat. În ceea ce privește ELBA avem mai multe măsuri care au fost luate în acest sens. Avem diverse parteneriate cu universitățile, dar și cu școlile profesionale, unde susținem elevi pe parcursul studiilor, cu angajamentul de a-i prelua la noi o dată cu terminarea acestora. Deopotrivă, pentru tot ce ține de meseriile aferente injecției de masă plastică am creat în urmă cu 5 ani, împreună cu alți parteneri, un centru de formare numit Profimatt, pe care dorim să îl transformăm într-un centru de competențe național în acest sector.

Rep: Interesant. O ultimă întrebare cu privire spre viitor. Care sunt provocările pe care industria dumneavoastră și economia romînească le are în următoarea perioadă? Când spun următoarea perioadă mă gândesc la anul acesta sau anul viitor. Nu îndrăznesc să mă gândesc pe termen foarte lung.

B.C: La nivelul industriei și economiei românești consider esențial ca toți actorii economici să participe cât mai mult la balanța comercială a țării. Asta se poate face prin mișcorarea numărului de importuri și integrarea locală de furnizori, lucru care de multe ori nu este foarte ușor, în special când ne referim la materii prime care nu se fabrică în România sau la componente complexe, care nu se produc în țară. Deopotrivă, trebuie să fim atenți din punctul de vedere al provocării tocmai la această digitalizare despre care am vorbit puțin mai devreme. Consider esențial ca toate firmele românești să dea dovadă de agilitate, să investească masiv în inovație și automatizare pentru a rămâne competitive.

 

Mai multe ediții ale emisiunii Actualitatea de prânz: https://www.rfi.ro/tag/actualitatea-de-pranz

 
Emisiunea Actualitatea de prânz din 19 iunie 2019