Noul Parlament European - urmează negocieri complicate

euro_commons_wiki_1.jpg

Image source: 
Wikipedia Commons

Forţele pro-europene şi-au păstrat o majoritate clară în Parlamentul European, dar forul va fi nevoit să renunțe la bipartidismul său istoric, în urma unui scrutin din care iese mai fragmentat ca niciodată.

La prima vedere, creştin-democraţii din PPE şi social-democraţii din S&D nu mai sunt în măsură să constituie singuri o majoritate, dar rămân şi unii şi alţii cele mai mari formaţiuni în hemiciclu. Avansul naţionaliştilor şi populiştilor, dar şi al liberalilor (ALDE&R) şi Verzilor, i-au costat zeci de mandate din cele 751 câte are Parlamentul European.

Grupurile lor, cu aproximariv 180 de mandate PPE şi 150 S&D potrivit proiecţiilor, nu vor putea să reediteze ”marea coaliţie” care le-a permis să construiască compromisuri asupra unor texte legislative şi să-şi împartă posturile puterii.

Naţionaliştii, populiştii şi alţi eurosceptici, chiar dacă avansează, rămân însă departe de puterea de a revendica primele roluri în PE.

”Nu populiştii şi naţionaliştii au obţinut cele mai multe mandate, ci grupul nostru proeuropean”, a clamat în noaptea de duminică spre luni liderul grupului ALDE în PE, Guy Verhofstadt. Acest grup urmează să devină - cu aproximativ 100 de mandate potrivit proiecţiilor - a treia forţă în PE, mulţumită contribuţiei listei ”Renaissance” susţinută de preşedintele francez Emmanuel Macron, în pofida faptului că nu i-a reuşit pariul de a devansa RN al lui Marine Le Pen în Franţa.

Verzii au revendicat duminică faptul că au devenit ”indispensabili”, potrivit liderului lor în PE Philippe Lamberts, în urma ascensiunii ce le permite să vizeze 70 de mandate (52 în prezent).

Discutăm evoluțiile cu analistul politic Cristian Pîrvulescu.

 

Toate edițiile emisiunii Actualitatea de prânzhttps://www.rfi.ro/tag/actualitatea-de-pranz

Ascultă interviul acordat RFI de Cristian Pîrvulescu