Gabriel Liiceanu la RFI: ”Inteligența populației scade văzând cu ochii”

liiceanu_bun.png

Image source: 
RFI România

”Inteligența populației scade văzând cu ochii. Cine e responsabil de asta? Dacă ministerul culturii, ministerul educației nu reușesc să facă mare lucru de aproape 3 decenii, atunci golurile astea trebuie umplute de inițiative particulare...”. Declarația a fost făcută la RFI de filozoful și scriitorul Gabriel Liiceanu, care a vorbit pe larg despre seria de conferințe „Despre lumea în care trăim“, un festival de conferințe și dialoguri culturale și științifice pe teme de actualitate, susținute de specialiști importanți și oameni de cultură de prestigiu, din România și din alte țări europene, care va avea loc la Ateneul Român în perioada 24 februarie–28 februarie, în organizarea Fundației Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas și Fundația ARCCA.

- De ce ați simțit nevoia de a organiza în România un astfel de eveniment?

- Dacă nu în România, atunci unde? România e cea mai văduvită țară de asemenea spectacole culturale... inteligența populației scade văzând cu ochii. Cine e responsabil de asta? Dacă ministerul culturii, ministerul educației nu reușesc să facă mare lucru de aproape 3 decenii, atunci golurile astea trebuie umplute de inițiative particulare. Un astfel de festival al conferințelor culturale ar fi trebuit organizat împreună, într-o inițiativă public-privată. Dar pentru că lucrurile nu se petrec așa, este bine totuși că iată, în România apar fundații care pot să ofere publicului lucruri care-ți pun mintea în mișcare, care te fac să înțelegi, pentru că acesta este cel mai frumos lucru pe care poate să-l facă un om în viața lui: să înțeleagă ce e cu lumea în care trăiește și care e locul lui pe pământul ăsta. De aici dorința de a aduce oameni de primă clasă din România și din Europa care pot să vorbească în fața unui public relativ mare, pentru că toate conferințele se vor transmite prin mijloace mass-media, despre evenimentele care marchează începutul secolului XXI. Sunt întrebări pe care mulți oameni și le pun spontan, și la care nu au răspunsuri. Ne-am gândit să fixăm direcțiile în care merge lumea de astăzi cu ajutorul unor oameni capabili să dea răspunsuri la nivelul lumii în care trăim... Una dintre conferințe este dedicată medicinei ”Ce așteptăm de la medicina secolului XXI?”. Doctorul Martin S. Martin din Statele Unite va atinge o mulțime de teme pasionante. Eu voi fi partenerul lui dar evident că nu voi vorbi din postura de specialist, eu nu cunosc medicina decât din cultura bolilor mele. Mie îmi va reveni sarcina de a pune întrebările pe care și le-ar putea pune orice om din sală. De exemplu, nu există cumva o direcție criminală în care se îndreaptă medicina de azi? Nu cumva se poate ajunge pe linia inteligenței artificiale și a impulsurilor unor cercetători de a face cele mai stranii experimente? Medicina genetică nu ar putea ajunge cumva la lucruri care să smintească specia umană? Dar eutanasia, cum o privește un medic? etc. În asta cred că va consta frumusețea acestor conferințe...

Seria conferințelor se va deschide cu o temă minunată: ”Splendoarea Europei” sub forma unui dialog între Horia roman Patapievici și mine. Am ales această temă pentru că Europa, care a dat măsura civilizației speciei umane se află acum într-un moment în care mulți îi prevestesc sfârșitul, este într-o perioadă de descensie, în orice caz nu de ascensiune... E foarte interesant să ne aducem aminte cum arăta civilizația celui mai mic dintre continente de a putut să dea cele mai mari împliniri ale speciei umane de pe întreg pământul. În fond europenii au dat toate realizările mărețe ale omenirii ... Azi a ajuns o rușine să vorbești despre europocentrism, dar nu există domeniu al civilizației europene din care să nu se fi împărtășit toate civilizațiile pământului. Nu există nici măcar unul!

 

- A devenit un fel de modă să te declari antieuropean?

- Bineînțeles, totul pleacă de la faimoasa corectitudine politică, să nu jignim alte civilizații, ”multiculturalismul”, ”diversitatea” (unde prin ”diversitate” se înțelege că trebuie să-l dăm deoparte pe Shakespeare și punem în loc un poet de mâna a 5-a) etc.

- Spuneți-ne ceva despre ceilalți invitați... sâmbătă de exemplu avem conferința ”Răspunsul fizicii”...

-  Cu fizica au fost posibile cele mai teribile invenții ale tehnicii ... Am pornit de la savantul Cristian Presură, român de origine olandeză, care a scris o carte pe care oricine o poate înțelege. Are un geniu didactic ieșit din comun. Are darul de a vorbi despre lucruri complicate în termeni simpli... Vlad Zografi, care este partenerul lui de dialog, e partenerul ideal pentru că el a pus pe picioare la Humanitas singura serie de știință din România. Frumusețea e că el și-a abandonat domeniul în care putea face performanță de vârf pentru că a vrut să fie scriitor; a devenit un dramaturg de primă mărime, dar poate vorbi de la egal la egal cu Cristian Presură despre fizică. Zografi are doctoratul la Sorbona, dar știați că și-a dat foc la diplomă? După ce a venit în România a zis ”Până aici a fost fizica!” și și-a rupt diploma de la Sorbona. Iată un om autentic... Prin biletele pe care le vinde Ateneul (atenție, nu Fundația, fundația doar cheltuiește), avem imaginea interesului publicului pentru o conferință sau alta. Pe primele locuri se află în clipa de față conferința ”Călătorie în iconosferă” cu istoricul de artă și titularul catedrei de artă dela Collège de France, Victor Ieronim Stoichiță și cu Andrei Pleșu și ”Spendoarea Europei”, poate pentru că vorbitorii sunt oameni mai cunoscuți. Stoichiță este unul cei mai mari experți din lume atunci când vine vorba de hermeneutica imaginii plastice. Chiar el a propus tema conferinței, prin iconosferă înțelegându-se domeniul imaginii . El a mers dincolo de arta plastică, de pictură, de sculptură, a mers către imaginea de film..., el compară cadre de film cu imagini din pictura tradițională. ...

Iată de ce noi, în lumea asta mizerabilă (ca tematică politică), vulgară, creată de o clasă politică ... mediocră (ar fi bine să putem spune doar atât) vrem să aducem frumusețe, aceste splendori ...

- Îl aduceți și pe ambasadorul Statelor Unite în România, dl Hans Klemm în dialog cu Corina Șuteu care vor vorbi despre sfârșitul globalizării...

- Nu știu ce va spune, pe ceilalți îi cunosc dar aici e un mister ... e un personaj exotic, nu are obiceiul să iasă să vorbească, e o premieră, iar Corina Șuteu are o experiență culturală planetară... Mă aștept la un anumit scepticism față de globalizare... oamenii au nevoie să trăiască pe mari cluburi etnice, culturale, etc -- o omenire care se îmbrățișează pe toate planurile, se adeverește acest mit? Cred că despre asta va fi vorba...

Dar poate că cel mai interesant personaj care va veni la acest eveniment, nu neapărat cunoscut românilor, este Thierry Wolton, scriitor și istoric francez, celebrul autor al impozantei ”Histoire mondiale du communisme”. El trecea până acum 3-4 ani drept jurnalist și istoric specialist în istoria comunismului, mai ales în raporturile comunismului rusesc cu Franța. În ce măsură după război KGB-ul a reușit să deschidă în Franța o piață ideologică pentru ideile comuniste? Și cum a ajutat Partidul comunist francez, cu bani etc. Așadar era specialist în toate relațiile oculte dintre KGB și Partidul comunist francez. Prima carte prin care a devenit celebru este ”KGB ul la putere. Sistemul Putin” în care dovedește clar că în prezent Rusia este practic condusă de fostul KGB. Dar celebritatea i-a adus-o  ”Histoire mondiale du communisme” care are 3600 de pagini. Concepția e genială: 3 volume separate: Istoria mondială a comunismului - Călăii, Istoria mondială a comunismului - Victimele și Istoria mondială a comunismului  - Complicii. Marile evenimente ale comunismului sunt privite, ca într-un tablou de Picasso, din perspective diferite. Iar el arată că cele mai oribile lucruri s-au petrecut la nivelul complicilor ... Comunismul n-ar fi ajuns la asemenea culmi ale abjecției și ororii fără complicități...

 

Interviul integral aici:

 

 

Emisiunea Zebra din 19 februarie 2018