Ce taie românii de pe listă încât să-și ajusteze cheltuielile la veniturile "mâncate" de inflație?

bani.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

În luna octombie creșterea de 6% a salariilor a fost "mâncată" de inflația care s-a apropiat de 8%. "Dacă începe să se înrădăcineze percepția că apare o cursă între inflație și salarii, atunci chiar s-ar putea ca această cursă să apară și să intrăm într-o spirală pe care noi am mai cunoscut-o în România, din care se iese foarte greu ulterior", spune economistul Aurelian Dochia. În opinia sa, "această presiune inflaționistă, parțial, este dată și de dezechilibrul bugetului de stat pe care l-am avut de câțiva ani încoace: cheltuieli mai mari decât veniturile".

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 7,8% în noiembrie, comparativ aceeaşi lună anului trecut. În cazul produselor nealimentare, cel mai mult s-au scumpit gazele cu peste 49% și energia elctrică, peste 23%. La alimente cea mai mare creștere de preț față de noimebrie 2020 o înregistrează uleiul, mai mult de 28%, și cartofii - peste 22 de procente.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în octombrie, salariile nete au crescut, în medie, cu 6 procente, dar inflația a fost de aproape 8%.

În condițiile în care circa 35% din bugetul unei familii se duce pe mâncare, iar alți aproape 14% pe electricitate și cheltuieli pentru casă, l-am întrebat pe economistul Aurelian Dochia ce pot tăia românii de pe listă, dar totuși să aibă un trai decent?

Cei care au venituri mici vor resimți cel mai puternic impactul, aproape toate veniturile lor se duc pe mâncare și cheltuieli strict necesare, în timp ce cei care au venituri mai mari, în primul rând nu vor mai economisi atât de mult, dacă e nevoie, dar au și alte capitole la care pot să renunțe: vacanțe, ieșiri la restaurant. Cam astea e ordinea în care oamenii acționează. Întâi taie din lucrurile de plăcere, de timp liber, de distracție, apoi poate se ajunge la îmbrăcăminte, încălțăminte. Ultimele care rămân să țină piept valului inflaționist sunt cele de strictă necesitate: alimentația și cheltuielile legate de locuință și plata utilităților. (...) Îngrijorarea cea mai mare nu este legată de ce s-a întâmplat până acuma ci de ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor. Și dacă începe să se înrădăcineze percepția că apare o cursă între inflație și salarii, atunci chiar s-ar putea ca această cursă să apară și să intrăm într-o spirală pe care noi am mai cunoscut-o în România, din care se iese foarte greu ulterior. (...)
Presiunea asta inflaționistă despre care discutăm, parțial, este dată și de dezechilibrul bugetului de stat pe care l-am avut de câțiva ani încoace. Noi am avut cheltuieli mai mari decât veniturile în bugetul de stat. Am avut un deficit care a depășit 9% din PIB în 2020, vreo 7% ne așteptăm în acest an, în 2021. Toți acești bani sumplimentari care sunt cheltuiți în buget contribuie și ei la această peresiune inflaționistă. Pentru anul următor, în 2022, din discuțiile care au avut loc pe buget, vedem că și atunci se propun niște creșteri semnificative ale unor capitole bugetare care, o parte dintre ele, vor duce la creștere de venituri. Creșterea de venituri, pentru anumite categorii de persoane, de la salariul minim, la pensii, toate astea vor duce la creșteri de venituri care evident că se întoc către piață și pot să ducă la creșterea prețurilor în condițiile în care producția națională nu ține pasul cu aceste creșteri de venituri, așa cum s-a întâmplat din mulți ani încoace. Reaprinderea presiunii inflaționiste poate să vină chiar din acest dezechilibru bugetar.