Credit rapid în România: DAE de 30.341% la un IFN (studiu)

thief-3937676_1920.jpg

Image source: 
pixabay

Costuri neclare, costuri ascunse sau recomandarea unor produse de creditare cu un cost mai mare sunt doar câteva dintre problemele descoperite în privința creditării în România în urma unui studiu al Asociației Credere. Astfel s-a descoperit că o instituție financiar-nebancară (IFN) din țara noastră acordă un credit pe o perioadă de 30 de zile cu una dintre cele mai mari dobânzi anuale efective din UE.

În România a fost identificată una dintre cele mai mari dobânzi anuale efective (DAE) din întreaga Uniune Europeană, respectiv cu 30.341% (treizeci de mii trei sute patruzeci şi unu la sută), pentru un credit de 180 euro acordat de către o instituţie financiar-nebancară (IFN) pe o perioadă de 30 de zile, relevă un studiu privind creditarea în România realizat de Asociaţia Credere, la solicitarea Finance Watch Bruxelles.

Prin metoda mystery shopping, au fost documentate 32 de cazuri. În perioada iunie-august 2020 a fost analizat comportamentul a 10 bănci şi 14 instituţii financiar-nebancare (IFN) în privinţa procesului de creditare, atât în mediul online, cât şi direct în sucursalele entităţilor financiare.
 

"Ambiguitatea costurilor, ascunderea unor costuri sau îndreptarea consumatorilor către produse de creditare cu un cost mai ridicat sunt doar câteva dintre problemele identificate la nivel naţional şi care încalcă, în mod flagrant, legislaţia în vigoare. Au fost identificate elemente de dezinformare a consumatorului şi de publicitate înşelătoare.

  • Cu titlu de exemplu, două bănci din România promovau acordarea de credite de consum cu dobândă de 8%, fără a informa consumatorul că dacă nu îndeplinea anumite condiţii noua rata de dobândă era de aproximativ 14%.

Spre deosebire de alte ţări europene, obţinerea modelului de contract anterior semnării, cu mici excepţii, este extrem de greu de realizat. Reprezentaţii unor entităţi financiare au recunoscut că încurajează consumatorii să semneze contractul pe loc, fără o analiză în prealabil a acestuia", se arată într-un comunicat al asociaţiei.

Potrivit sursei citate, toate aceste aspecte reprezintă o încălcare a legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorilor şi necesită intervenţia Comisiei Europene pentru îmbunătăţirea instrumentelor de protecţie pe care trebuie să le aibă la dispoziţie împrumutaţii din România.

"Un astfel de studiu a fost realizat şi în ţări precum Spania sau Irlanda, fiind o acţiune coordonată la nivel european, în contextul în care Comisia Europeană analizează modificarea Directivei Creditelor de Consum 2008/48 (transpusă în România prin OUG 50/2010). Prin urmare, principalul act normativ din România care reglementează acordarea de credite ar putea fi modificat în viitorul apropiat, la iniţiativa Comisiei Europene" precizează Asociaţia Credere.

Prin raportare la studiile derulate în România, Spania şi Irlanda, rezultă că:

  • o mare parte dintre entităţile financiare nu oferă informaţii pre-contractuale suficiente înainte de acordarea unui credit. De cele mai multe ori, informaţiile prezentate sunt neclare, iar 60% dintre consumatori nu pot face o alegere informată atunci când accesează un credit.
  • doar 1 din 50 declară că a primit sfaturi pe acest aspect din partea ofiţerului de credit
  • doar 13% dintre consumatori au fost sfătuiţi în legătură cu tipul de produs de creditare care se mulează pe nevoile şi situaţia personală
  • neregulile pe piaţa creditului de consum sunt mai accentuate în cazul creditelor acordate de către IFN-uri în mediul online

"Studiul confirmă necesitatea urgentă de a revizui Directiva 2008/48 privind creditele de consum (...) pentru a contracara practicile abuzive care agravează problema supraîndatorării cu care se confruntă consumatorii europeni", spune Benoît Lallemand, secretar general Finance Watch.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Credere, Dorin Tănase, spune că studiul, dincolo de modificarea directivei europene, relevă necesitatea implementării la nivel naţional a unei soluţii de plafonare a dobânzilor pentru creditele de scurtă durată acordate de către instituţiile financiar-nebancare (IFN). "Publicarea modelului de contract de credit pe site-ul propriu, precum şi instruirea angajaţilor din industria financiară pentru a informa corespunzător consumatorii la momentul acordării creditului, în acord cu legislaţia din domeniu, ar trebui să reprezinte priorităţi pentru sistemul bancar şi financiar din România", a precizat Tănase.

Având la bază studiile realizate în România, Spania şi Irlanda, Finance Watch, după consultarea membrilor organizaţiei (inclusiv Credere) a lansat o serie de recomandări către Comisia Europeană pentru modificarea Directivei 2008/48 privind creditele de consum (transpusă în România prin OUG 50/2010).

Astfel, modificările vizează îmbunătăţirea informaţiilor pre-contractuale oferite consumatorilor înainte de acordarea creditului, reguli noi testate de consumatori privind conţinutul, formatul şi prezentarea informaţiilor pre-contractuale către consumatori (modificarea FEIS) şi definirea clară a momentului când trebuie furnizate consumatorilor informaţii pre-contractuale. Acestea ar trebui să se realizeze cu cel puţin 48 de ore înainte de momentul când consumatorul va încheia un contract de credit.

Alte modificări vizează îmbunătăţirea consilierii şi a "potrivirii" produsului de creditare; introducerea de cerinţe de guvernanţă a produsului; limitarea practicilor publicitare defectuoase; asigurarea de practici corespunzătoare de evaluare a bonităţii prin reguli
detaliate; extinderea scopului Directivei 2008/48 (CCD); includerea tuturor entităţilor nebancare în domeniul de aplicare al directivei; crearea de reguli pentru piaţa de credite online.

Asociaţia Credere pentru Informarea, Consilierea şi Educarea Consumatorilor a fost înfiinţată în anul 2018, la iniţiativa unui grup de consumatori care în ultimii 10 ani s-au implicat activ în demersuri ce au avut drept obiectiv protejarea intereselor consumatorilor de servicii financiar-bancare.

Finance Watch este o asociaţie de interes public, finanţată independent, dedicată activităţii financiare pentru binele societăţii. Membrii Finance Watch includ grupuri de consumatori, asociaţii de locuinţe, sindicate, ONG-uri, experţi financiari, universitari şi alte grupuri ale societăţii civile care reprezintă în mod colectiv un număr mare de cetăţeni europeni.