Ionuţ Dumitru la RFI: Veniturile, sub aşteptări. Investiţiile, la minime istorice

bani-88232_960_720.jpg

Image source: 
pixabay.com

Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară din acest an, despre care a transmis că este pozitivă. Sume consistente sunt relocate către bugetul asigurărilor sociale de sănătate, către bugetul asigurărilor sociale de stat sau către Ministerul Muncii. La bugetele locale se alocă peste 600 de milioane de lei.Totul se face la pachet cu sacrificarea investițiilor, afirmă, la RFI, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. 

Ionuț Dumitru avertizează că până și beneficiile creșterii cheluielilor de personal sunt doar de moment și că, odată disipat acest efect, România nu va mai întreține actuala creștere economică:

Ionuț Dumitru: Și de data aceasta, la a doua rectificare bugetară, se iau bani de la investiții, 1.77 miliarde și se acoperă necesarul la la asistență socială, 1.39 miliarde de lei și cheltuieli de personal 626 milioane de lei 

Reporter: Fac o mică paranteză. Dumneavoastră, tineți minte vreo rectificare bugetară făcută în România în ultimii 27 de ani, în care să fie relocați bani către investiții, sume consistente?

I.D: Depinde, este posibil să fi fost la anumite momente astfel de modificări, dar nu de mare amploare. Acum, lucrurile se întâmplă în direcția opusă. Se iau de la investiții foarte mulți bani și se duc la cheltuielile sociale. Dimensiunea acestor realocări este una fără precedent. Anul acesta am avut realocări masive de la investiții către cheltuielile sociale, în primul rând salarii, dar și asistență socială, inclusiv pensii.  Acest lucru are implicații majore asupra potențialului de creștere pe termen lung, în condițiile în care investițiile, cel mai probabil, anul acesta, vor atinge minimul ultimilor 12 – 15 ani, sub 3% din PIB, după ce anul trecut am avut doar 3.6% din PIB investiții, minimul ultimilor 10 ani la nivelul anului 2016. Anul acesta, când toată lumea se aștepta la o revigorare a investițiilor, dimpotrivă, ne ducem în aceeași direcție, anume reducerea lor. Probabil că vom atinge un nivel record, scăzut, în condițiile în care economia are nevoie ca de aer de investiții publice în infrastructură. A reduce investițiile și a realoca bani pentru cheltuieli curente reduce potențialul de creștere economică pe termen lung în favoarea unor beneficii imediate pe termen scurt. 

Rep: Beneficii electorale sau de alt fel?

I.D: Nu m-aș duce chiar în direcția asta. Nu avem alegeri prea curând. 
Rep: Atunci, care sunt beneficiile pe termen scurt?

I.D: Sunt la nivelul consumului. Toate aceste majorări de cheltuieli curente, cheltuieli sociale, alimentează consumul. Am văzut deja că creșterea economică din trimestrul trei a fost una record. Această creștere este alimentată de stimuli foarte puternici la nivelul consumului, atât reducerea de TVA din ultimii ani, dar și creșterile foarte ample de salarii și asistență socială, inclusiv pensii, care se văd într-un consum exuberant.

Rep: Efectele reducerii de TVA s-au disipat relativ repede după ce a fost introdusă această măsură. Sugerați că și aceste creșteri de venituri vor avea un efect temporar?

I.D: E un stimul care acționează mai degrabă pe termen scurt. Pe termen mediu și lung nu prea are impact pentru că acționează ca un stimul temporar. O dată ce consumul nu mai are stimuli, nu mai e alimentat, nu mai crește la fel de mult. Probabil, în perioada următoare, anul viitor, vom vedea o încetinire a consumului, când acești stimului nu mai pot fi repetați.

Rep: Poți să crești cheltuielile de personal cu condiția să ai o colectare foarte bună? Să ai venituri masive din taxe și impozite, capitol la care România este evident restantă?

I.D: Dacă ne uităm la execuția bugetară de până acum, cifrele efective pe care le avem pe primele luni ale anului, constatăm că față de bugetul inițial veniturile au fost colectate mult sub așteptări. Cifrele de venituri unt mult sub ceea ce s-a bugetat, în timp ce cheltuielile sociale sunt mult peste așteptări, în special cele de personal. S-a acomodat această creștere de cheltuieli sociale printr-o reducere masivă a investițiilor. Bugetul pe anul acesta este menținut la un deficit de sub 3% în condițiile în care avem aceste presiuni foarte mari pe partea de cheltuieli sociale și nu am reușit să colectăm din taxele și impozitele principale ceea ce ne-am propus. Aceste goluri în buget sunt acoperite prin venituri excepționale, din dividende de la companiile de stat și printr-o reducere masivă a investițiilor publice. 

Rep: Dacă s-ar face o colectare decentă, ar fi loc pentru astfel de măsuri economice, pentru creșteri ale cheltuielilor de personal? 

I.D: Chiar și dacă veniturile s-ar fi colectat la nivelul programat, oricum, pe partea de cheltuieli de personal, bugetul s-a făcut cu o creștere a cheltuielilor de personal cu circa 12%, iar noi în execuție avem peste 20%. Diferența este de miliarde de euro, colosal de mare. Chiar dacă colectam veniturile la nivelul pe care l-am bugetat la începutul anului, o creștere mult mai mare a cheltuielilor de personal nu putea fi acomodată în bugetul inițial. De aceea s-au făcut unele ajustări, în sensul în care s-au redus masiv cheltuielile de investiții și s-au adus niște resurse excepționale pe partea de venituri din acele dividente excepționale plătite de companiile de stat.

 

841

Facebook comments