Cine mai crede în Start-Up Nation

Programul Start Up Nation ne oferă o primă surpriză. Deși a mai rămas numai o săptămână pentru înscrierea în program, au fost depuse, până în urmă cu două zile, doar aproximativ 4.000 de proiecte. Numărul mic de proiecte înregistrate până la această oră, în condițiile în care a fost anunțat că vor fi finanțate 10.000 de cereri, este o surpriză pentru că programul are toate atributele pentru a crea o avalanșă de cereri. Start Up Nation oferă tot ce își poate dori un antreprenor: bani nerambursabili și fără condiția cofinanțării, 200.000 lei (aproximativ 44.000 euro), condiții abordabile pentru obținerea finanțării și un mod facil de depunere a proiectelor. Sau mai direct spus: bani gratis, mulți și ușor de obținut.

Nu intru acum în condițiile impuse de program. Ele pot fi găsite cu ușurință la o simplă căutare pe internet. Sintetizând, aș spune, că programul nu s-a concentrat pe experiența anterioară a antreprenorului, pe cunoștințele sale, pe banii cu care ar putea intra în business și nici măcar pe planul de afaceri. Statul și-a făcut un calcul simplu. Își va recupera o parte importantă din bani din consumul de echipamente pe care îl va naște programul, prin TVA, accize și alte impozite, și prin a doua condiție, aceea că investitorii se obligă să mențină numărul de locuri de muncă înscrise în program timp de doi ani. Astfel, prin plata contribuțiilor sociale, de sănătate și prin impozitul pe salariu, o parte din bani se vor întoarce la stat.

De altfel, singurele criterii decisive pentru obținerea finanțării sunt numărul locurilor de muncă din noua firmă și domeniul de activitate, în sensul că sunt încurajate companiile din așa-numitele industrii creative. Prin programul Start Up Nation statul împușcă trei iepuri dintr-un foc: încurajează antreprenoriatul, creează locuri de muncă și își recuperează o parte din banii alocați.

De ce, totuși, antreprenorii nu au răspuns foarte rapid acestei oferte generoase? Există câteva explicații.

1.      Un deficit de încredere. Este limpede că unii dintre potențialii aspiranți la program nu au avut suficientă încredere. Unii și-au spus că nu vor fi selectați pentru finanțare (obiceiurile balcanice specifice ultimilor 25 de ani îi fac pe mulți români să creadă că programul este făcut cu dedicație). Alții nu au crezut că Start Up Nation va funcționa, adică se vor plăti efectiv banii. Nu în ultimul rând, derularea programului s-a suprapus cu criza politică, fapt care este foarte posibil să fi scăzut credibilitatea Executivului referitoare la derularea până la capăt cu succes a acestui program. Una peste alta, în pofida simplității programului el a născut o lipsă de încredere în rândul antreprenorilor.

2.      Detalii tehnice. O mare parte din cei care ar dori să se înscrie în program se întreabă dacă vor putea să facă primele achiziții privind dotarea companiei din banii statului. Oficial, programul a găsit o soluție: furnizorii de echipamente să emită o factură cu plata la termen. Adică factura de achiziție a utilajelor sau a computerelor achiziționate de firmă să fie achitată de către stat. Sistemul vine în ajutorul companiilor nou-create, dar sunt mari semne de întrebare că va funcționa în practică. Mai exact, că furnizorii de echipamente vor fi de acord cu modul acesta de plată. Dacă sistemul acesta nu va funcționa va însemna că antreprenorii vor trebui să își finanțeze achizițiile din banii proprii.

3.      Durata programului și utilizarea banilor publici. Este posibil ca obligația de a menține locurile de muncă pe o durată de doi ani să îi fi descurajat pe unii antreprenori. Ei și-au dat seama că avantajul de azi (obținerea finanțării de la stat) se poate transforma într-o povară în următorii ani. De asemenea, antreprenorii români știu cât de complicat este să lucrezi cu bani de la stat (se așteaptă la controale ale diverselor instituții, birocrație ș.a.) și ezită să intre în acest joc.

Nu este încă târziu. Programul Start Up Nation așteaptă înscrieri până săptămâna viitoare. Iar următoarele luni vor fi clarificatoare. Vom vedea cine a avut dreptate: cei curajoși, care s-au înscris în program, sau cei circumspecți, care au luat în calcul posibilele dificultăți și au renunțat la depunerea proiectului.