Cum va arăta economia americană cu Donald Trump?

donald.jpg

Președintele-ales Donald Trump va depune jurământul de învestitură pe 20 ianuarie la Washington
Image source: 
DON EMMERT / AFP

Cu doar câteva zile înainte de investirea ca preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump mai lansează o provocare. Într-un mesaj pe Twitter, preşedinetele ales atrage atenţia producătorilor auto care folosesc Mexic ca bază de producţie şi exportă maşini în SUA. Donald Trump afirmă că va introduce o taxă de import de 35%. BMW a anunţat deja că nu renunţă la fabrica din Mexic, în care a investit un miliard de dolari, dar va continua investiţiile şi în Carolina de Sud, în Statele Unite. Şi compania Daimler doreşte să împace şi capra şi varza, adică să îşi păstreze şi fabrica din Mexic şi să investească şi în Statele Unite.

O altă companie, Fiat Chrysler, a anunţat însă recent un plan de investiţii în Statele Unite în valoare de un miliard de dolari şi în acelaşi timp va muta producţia unor camioane din Mexic în Statele Unite. De asemenea, compania Ford a anulat proiectul construcţiei unei fabrici în Mexic, ceea ce demonstrează că anunţul lui Trump este luat în serios de producătorii auto.

Fără legătura cu temele comerciale şi investiţionale, la începutul acestei săptămâni, Biroul Federal pentru Investigaţii american l-a arestat pe directorul executiv al companiei Volkswagen, care a condus biroul din Statele Unite, pentru acuzaţii privind manipularea testelor de emisie.

Nu este însă singurul front pe care l-a deschis preşedintele Donald Trump. În timpul campaniei electorale, preşedintele ales a promis taxe mai mari pentru importurile din China şi a afirmat că va declara China manipulator valutar în chiar prima sa zi la Casa Alba, adică pe 20 ianuarie. Dar criticile la adresa Chinei sunt mai vechi la Donald Trump. Cotidianul francez “Les Echo” face o statistică interesantă. Astfel, din anul 2011, 34 de mesaje pe Twitter ale lui Donald Trump conţin cuvântul “monedă”. Pentru 28 de mesaje, 82% din ele conţin cuvântul “China” şi 61% dintre ele conţin termenul ”manipulator” sau “manipulare”. Ceea ce nu face decât să demonstreze că Donald Trump este convins că moneda chineză a fost devalorizată intenţionat pentru că firmele exportatoare chinezeşti să poată câştiga piaţa în America.

Deocamadată, analiştii aşteaptă să vadă dacă se va întâmpla ceva concret în relaţiile comerciale dintre SUA şi China. Termenii cei mai duri folosiţi sunt cei ai unui război comercial între cele două economii. Un război din care atât economia americană cât şi cea chineză au de câştigat, dar şi de pierdut.

Într-o analiză realizată de Fondul Monetar Internaţional intitulată “Reorientarea dozajului macroeconomic în Statele Unite: avantaje şi riscuri pentru economia mondială” se arată că este inevitabilă creşterea dobânzii la dolar. Se anticipează şi perioada în care se va opera creşterea de dobândă, respectiv în următorii doi ani. În al doilea rând, republicanii din Congresul Statelor Unite pledează de multă vreme pentru reducerea taxelor. A venit momentul ca acest lucru să se întâmple. Trump a plusat în campania electorală anunţând chiar mai mult decât reducerea de taxe, respectiv o creştere a cheltuielilor publice în domenii diverse, de la apărare la infrastructură.

În acest moment, se spune în analiza Fondului Monetar Internaţional, este dificil să se ştie cu precizie ce va însemna reorientarea politicii bugetare. Un lucru este însă cert: politica bugetară americană va fi una în expansiune, în sensul că va combina creşterea cheltuielilor bugetare cu reducerea nivelului de impozitare. Această politică are loc într-un moment în care ratele scăzute ale şomajului ar putea duce la o creştere a inflaţiei. Un motiv bun pentru creşterea dobânzii la dolar. În acelaşi timp, scăderea impozitelor ar putea să convingă firmele americane să repatrieze o parte din cei 2.500 miliarde de dolari care sunt păstraţi în afara ţării, fapt care ar duce la scăderea cotaţiei dolarului.

În schimb, pentru economiile emergente goana după dolari ar putea să ducă la devalorizarea monedei locale. Fapt care va duce la inflaţie şi la ieşirea unor fluxuri de capital. Este ceea ce se poate întâmpla şi în economia românească.