Prioritățile guvernului: Între relaxarea fiscală și presiunea deficitului bugetar

guv.jpg

Palatul Victoria, sediul Guvernului
Palatul Victoria, sediul Guvernului
Image source: 
www.gov.ro

Sfârșitul campaniei electorale aduce în prim-plan o serie de intrebări: care sunt prioritățile economiei românești în anul 2017? Care sunt riscurile care ne așteaptă anul viitor în ceea ce privește evoluția economică? Iată câteva priorități economice ale viitorului guvern.

Un prim răspuns așteptat este dacă măsurile cuprinse în lege privind relaxarea fiscală vor fi aplicate. Codul fiscal prevede expres ca la începutul anului viitor să fie redusă taxa pe valoarea adăugată (TVA) de la 20% la 19%, să fie eliminate supraaciza la carburanți și impozitul pe construcții speciale, așa-numita taxă pe stâlp.

Desigur, mediul de afaceri așteaptă cu nerăbdare respectarea prevederilor Codului fiscal și continuarea stimulilor fiscali. Numai că estimările arată că reducerea TVA ar însemna o scădere a veniturilor bugetare cu 2,5 miliarde lei, eliminarea supraacizei aduce o reducere a încasărilor bugetare cu 2,8 miliarde lei, iar eliminarea taxei pe stâlp ar lăsa bugetul fără un miliard lei. În total, este vorba de o scădere a veniturilor bugetare, doar din cele trei surse, cu 6,3 miliarde lei, adică aproximativ 1,5 miliarde euro.

Dar nu este numai atât. Peste prevederile actuale ale Codului fiscal trebuie adăugate influențele deciziilor economice susținute în campania electorală. Unele dintre ele sunt anunțate de către partide că se vor lua încă din prima zi a anului 2017.

O trecere în revistă a promisiunilor electorale ne arată cât de complicată va fi situația bugetară în următorii ani. PSD a oferit promisiuni pe bandă rulantă tuturor: salariați bugetari, pensionari, anagajați din sectorul privat, întreprinzători sau simpli consumatori. Nimeni nu a fost uitat. Astfel, măsurile care ar trebui luate în următorii ani sunt: scăderea TVA, creșterea salariilor bugetare, creșterea pensiilor, creșterea investițiilor publice, impozit zero pentru salariile unor categorii sociale, pensionarii nu vor mai plăti contribuție de asigurări sociale de sănătate, impozite pe venituri mai mici pentru firme cu o cifră de afaceri mai mică de 500.000 euro pe an și așa mai departe. PNL a promis scăderea TVA la 16% și cresteri salariale pentru medici si profesori. ALDE a ademenit electoratul cu promisiunea că România va ajunge, în următorii ani, a șaptea putere economică a Europei.

Marea problemă este că instituțiile de specialitate și analiștii independenți au atras atenția că o parte importantă din creșterea economică s-a bazat pe așa-numiți stimuli fiscali și salariali. Adică, pe relaxarea fiscalității și pe creșterea salariilor în sectorul bugetar. Specialiștii sunt de părere că acest motor de creștere și-a epuizat forța de propulsie dintr-un motiv simplu: bugetul se află la limita deficitului, iar acest lucru nu permite ca masurile de relaxare fiscală să continue.

Desigur, campania electorală ne-a arătat că inițiatorii măsurilor de relaxare fiscala, începute în anul 2015, au senzația că au descoperit secretul „alchimiei” bugetare. Adică, tot ce ating cu măsuri de relaxare fiscală se transformă în venituri bugetare. Sunt încurajați să gândească în felul acesta întrucât s-ar părea că până acum le-a ieșit. Adică bugetul nu a fost dat peste cap de măsurile de relaxare fiscală. Nu trebuie, însă, uitat că efectele există: deficitul bugetar estimat a ajuns la limita a 3% din produsul intern brut, iar cheltuielile cu investițiile publice au scăzut.

Este imposibil de crezut că bugetul va putea suporta, în același timp, scăderea veniturilor și creșterea cheltuielilor. Argumentul în favoarea acestui model este că veniturile bugetare vor fi mai mari ca urmare a creșterii economice. Un lucru este cert: politicienii vor căuta să obțină creșterea economică, în primul rând, pe baza stimulentelor fiscale și prea puțin prin planuri de investiții publice.