Brexitul, cu bune şi cu rele

Creşterea economică în trimestrul trei în Marea Britanie a atins 0,5%. Trebuie precizat că este primul anunţ oficial al indicatorului de creştere economică după decizia Brexitului. De altfel, este vorba despre perioada iulie-septembrie, adică imediat după referendum. 0,5% creştere economică este mai mult decât se prognoza.

Desigur, este prea devreme să tragem concluzii, dar primul trimestru de după Brexit arată o cifră de creştere economică mai optimistă decât anticipările studiilor realizate înainte de referendum. În plus, inflaţia pe luna septembrie revine pe plus, respectiv la 1%.

Nu este cazul să ne îmbătăm cu apă rece. Brexitul rămâne în continuare un proces cu multe necunoscute şi provocări. Una dintre ele este chiar devalorizarea lirei, cu 15% faţă de euro şi cu 18% faţă de dolar, raportat la ziua de 23 iunie. Dacă la nivel macroeconomic mesajele sunt optimiste, scăderea lirei sterline îşi produce deja efectele. Produsele importate de piaţa britanică au suferit deja o creştere de preţuri. Apple a mărit preţul iPhone, dar şi a tuturor produselor, Dell a procedat la fel, iar Microsoft le-a urmat imediat. Creşterile au fost cu 10%. Cloud-ul de la Microsoft se va scumpi cu 20% începând cu anul viitor, iar General Motors a crescut din octombrie preţul autovehiculelor pe care le vând pe piaţa britanică cu 2,5%.

Interesant este că reţelele de distribuţie, în frunte cu Tesco, numărul unu pe piaţa britanică, fac eforturi de negociere cu furnizorii pentru a opri creşterea preţurilor. Astfel, supermarketul a refuzat creşterea preţurilor dorită de Unilever la săpunurile Dove sau la supele instant. Până la urmă cele două părţi au ajuns la un acord. De asemenea, preţul carburanţilor a crescut, iar cel al energiei este estimat că va creşte cu 5% în această iarnă.

În schimb, exportatorii se bucură. Cel mai important indice bursier a crescut după Brexit şi o dată cu începerea devalorizării monedei britanice, pentru că multe dintre companiile care compun indicele realizează 70% din cifra de afaceri în afara Marii Britanii. Compania farmaceutică GlaxoSmithKlein, de exemplu, exportă 95% din producţia realizată în Marea Britanie, iar industria de automobile a exportat, în septembrie, 123.000 de maşini, cu 5% mai mult decât anul trecut. Nu trebuie însă uitat că 60 de procente din componentele şi subansamblele auto sunt totuşi fabricate în afara Insulei britanice.

Turismul a atins recorduri istorice. În iulie şi august au sosit 3,8 milioane de turişti pe lună, peste recordul istoric din vara anului trecut. Interesant este că turiştii au cheltuit mai mulţi bani decât în alţi ani stimulaţi şi de preţurile mai mici. Un studiu Deloitte realizat pentru un cotidian american oferă şi un exemplu. O geantă de lux costă la Londra echivalentul a 800 de dolari, în timp ce acelaşi produs costă la Paris 850 dolari, la New York 970 şi în China costă 1.125 dolari.

În schimb, există şi o industrie care are probleme economice legate devalorizarea lirei sterline. Companiile aviatice low-cost sunt lovite din trei locuri. Carburantul s-a scumpit, costurile în euro au crescut, pentru că aceste companii sunt prezente în toată Europa şi, în fine, vacanţele în afara Marii Britanii s-au scumpit şi ca atare fluxul turistic a scăzut.

În fine, semnalele din economia britanică sunt diferite. O veste bună vine la pachet cu una rea. Nissan a confirmat că investeşte în continuare în fabrica pe care o deţine în Sunderland, dar a avut nevoie de asigurări din partea autorităţilor că va primi compensaţii dacă vor exista taxe vamale pentru exportul în Uniunea Europeană. Există studii care arată că băncile britanice ar putea câştiga miliarde de lire după Brexit, după cum există analize care arată că unele bănci îşi propun să îşi stabilească sediul central în Europa. De asemenea, studiile se bat cap în cap, unele vorbesc de scăderea încrederii în rândul mediului de afaceri, altele arată o creştere a acestui indicator. În concluzie, Brexitul merge înainte. Cu bune şi rele, cu speranţe şi incertitudini