Codul fiscal, dincolo de visele frumoase

Dezbaterea pe tema Codului fiscal a atins apogeul. De fapt, despre ce vorbim? Succint spus, suntem în situaţia de a alege între scăderea taxelor şi sustenabilitate. Adică, dilema din care nu vom putea ieşi este: o reducere a taxelor poate fi făcută fără a dezechilibra bugetele de stat? Lucrurile devin şi mai complicate dacă avem în vedere că toate angajamentele financiare internaţionale ale României obligă la un deficit bugetar de 1,1-1,2% din PIB, în loc de 3% din PIB.

Poate România să ignore fără negocieri şi fără explicaţii documentele semnate? Din păcate pentru guvern, în Europa nu merge ca în România, adică să afirmi că vechii negociatori au greşit (chiar dacă, poate, au făcut-o) şi că nu mai eşti dispus să respecţi înţelegerile semnate. Poţi, aşa cum a făcut de altfel ministrul finanţelor, să aduci argumente că există ţări europene dezvoltate care au depăşit deficitul asumat. Poţi să faci toate aceste lucruri, dar nu ne vor ajuta prea mult. Comisia Europeană se va raporta totdeauna la documentele semnate şi va aplica sancţiuni, dacă va fi cazul.

În cel mai bun caz, se putea negocia cu Comisia o depăşire a deficitului bugetar pentru investiţiile publice. Deocamdată, însă, guvernul Ponta nu vorbeşte de investiţii, ci doar de cheltuieli cu salariile, cu pensiile sau cu asistenţa socială.

Există o idee care ar putea aduce un compromis între cele două tabere care par astăzi ireconciliabile. Ideea este sugerată chiar de surse liberale care propun o scădere eşalonată a TVA în timp şi în cotă procentuală. O propunere a economistului Sorin Dinu vizează scăderea TVA în funcţie de performanţele de colectare la buget. Astfel, se pot include în Codul fiscal indicatori nominali sau procentuali în funcţie de care, prin atingerea acestor obiective, se poate aplica reducerea de TVA.

Marele avantaj al acestei idei este acela că propune un indicator de performanţă pe baza căruia se poate face relaxarea fiscală. De asemenea, seria de indicatori-ţintă ar responsabiliză atât autoritatea fiscală, cât şi mediul de afaceri pentru atingerea ţintelor incluse în Cod. În plus, ar aduce încredere în măsura de relaxare fiscală întrucât ar lega scăderea TVA de capacitatea de a colecta venituri bugetare.

Ideea poate fi mai greu îmbrăţişată de către mediul de afaceri care poate aduce în discuţie argumentul că nu trebuie să fie afectat de eventuala lipsă de eficienţă a instituţiei statului, respectiv a fiscului.

Trebuie însă să spunem că această abordare ar consacra ideea unui parteneriat între mediul public şi cel privat. Pentru că firmele vor fi tentate, ca în funcţie de piaţă, să păstreze pentru ele beneficiile scăderii TVA. Nu este obligatoriu şi deseori este foarte complicat ca un agent economic de pe o piaţă să scadă preţurile. Din motive lesne de înţeles ce ţin de creşterea profitului şi de obişnuinţa consumatorilor. Dacă ar exista un indicator de încasare bugetară a TVA, atât statul, cât şi sectorul privat ar avea de atins un orizont predictibil.

Cert este că până la clarificarea situaţiei Codului fiscal vom avea dezbateri aprinse, tema reală fiind reducerea taxelor în mod responsabil şi sustenabil.

Rubrică realizată cu sprijinul OMV Petrom.