De ce “a concediat” Guvernul ungar FMI

orban.jpg

Premierul ungar, Viktor Orban (Foto: AFP)

Disputa dintre Fondul Monetar Internaţional şi Ungaria a escaladat din nou. Autorităţile ungare consideră că nu mai au nevoie de FMI în ţară, drept pentru care “au concediat” instituţia, printr-o scrisoare. Cu alte cuvinte, închid reprezentanţa şi promit că vor da toţi banii înapoi până la finele anului. Este o altă paradă de suveranitate economică a Guvernului lui Viktor Orban.

Autorităţile de la Budapesta au informat-o pe Christine Lagarde, directorul FMI, că vor închide reprezentanţa din Ungaria a instituţiei pe care o conduce. Scrisoarea a venit de la guvernatorul Băncii Centrale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, un apropiat al premierului, impus de acesta în fruntea instituţiei.

Informarea vine în condiţiile în care autorizaţia pentru funcţionarea actualei misiuni expira în august. Aşa că mandatul directorului reprezentanţei FMI de la Budapesta, Irina Ivascenko, nu va fi prelungit. Exprimarea din scrisoare, potrivit AFP, e că “nu mai este necesar să fie menţinută reprezentanţa de la Budapesta”. FMI nu a avut de ales, aşa că a acceptat situaţia.

Relaţiile dintre guvernul lui Viktor Orban au fost tot timpul tensionate, chiar dacă Ungaria îşi datorează supravieţuirea economică FMI. După ce a resimţit efectele crizei financiare globale în 2008, FMI şi Uniunea Europeană au venit în ajutorul Budapestei cu un împrumut de 20 de miliarde de euro. La acel moment, şef al guvernului era socialistul Ferenc Gyurcsany. Însă după ce puterea a fost preluată de guvernul conservator al lui Orban, acesta a încheiat abrupt acordurile pentru împrumut, explicând că ţara îşi va controla singură finanţele. Pe parcurs, Viktor Orban a încercat să mai calmeze pieţele financiare atunci când era nevoie, cu promisiunea unei noi plase de siguranţă a FMI, ducând însă totodată o campanie anti-FMI în presa locală.

Sub mandatul său, toate negocierile suplimentare cu FMI pentru noi tranşe de împrumut au eşuat.

 

Banii înapoi până la alegeri

 

Ce rămâne după acest schimb de replici seci? Un alt răspuns destul de dur al Budapestei. Guvernatorul Matolcsy susţine că Ungaria va plăti până la sfârşitul anului tot împrumutul luat de la FMI. El insistă că guvernul său a reuşit să-şi reducă deficitul bugetar chiar sub pragul de 3% din PIB impus de Uniunea Europeană. Gyorgy Matolcsy este de altfel arhitectul politicilor neortodoxe ale premierului Orban de reducere a deficitului, precum impunerea de taxe foarte mari companiilor, naţionalizarea fondurilor de pensii private sau mărirea taxelor pe tranzacţiile financiare. Pentru a compensa banii pierduţi astfel de la FMI, guvernul Orban a introdus şi mai mult de 20 de noi impozite.

Budapesta ar mai avea de achitat circa două miliarde de euro anul acesta şi încă 300 de milioane în 2014. Dar 2014 este an electoral, iată de ce autorităţile insistă că toţi banii vor fi daţi înapoi anul acesta.

Economia Ungariei s-a contractat deja cu 1,7% anul trecut. Comisia Europeană a indicat că în 2013 va exista în schimb o uşoară creştere economică, însă deficitul ar urma să crească şi el până puţin peste 3% din PIB. Aşa că politicile economice ale lui Viktor Orban pot avea cel mult efecte pe termen scurt. Nici atacurile politice contra instituţiilor internaţionale nu par că îi mai sunt foarte de folos.

La nivel retoric, Viktor Orban şi-a atacat cel mai dur principalii creditori în fapt: Uniunea Europeană a fost comparată cu Uniunea Sovietică, iar politicile cancelarului german cu invazia naziştilor. Totul poate părea o sinucidere politică şi economică pentru o ţară atât de dependentă de economia germană şi de fondurile structurale europene cum e Ungaria, comentează “The Guardian”. Din 2009, 97% din investiţiile publice au fost cofinanţate cu fonduri europene. Însă Orban speră că acest “război de independenţă” faţă de Uniune îi va aduce roade politice pe plan intern, pe măsură ce se apropie alegerile. Iar cartea pe care o va juca Orban înaintea scrutinului de anul viitor va fi “abilitatea” Ungariei de a evita programele de austeritate impuse de UE şi FMI multora dintre vecinii săi europeni.