Cum explică guvernul măsura restructurării creditelor, blamată ca populistă

Controversata propunere privind restructurarea unei părţi a creditelor prinde contur. Presa economică a publicat nota de fundamentare a acestei posibile măsuri menite să relanseze în principal cererea internă. Actul normativ ar putea fi promovat printr-o ordonanţă de urgenţă la începutul lunii aprilie şi ar urma să stimuleze consumul prin scăderea ratelor la creditele persoanelor cu venituri mici.

În nota de fundamentare, ministerul finanţelor spune că în prezent peste patru milioane trei sute de mii de români au credite luate de la bănci şi alte instituţii de creditare nebancare. Aceasta înseamnă că 43 la sută din populaţia activă e îndatorată şi, potrivit estimărilor, o treime dintre românii cu venituri mici sunt chiar « supraîndatoraţi ». Logic atunci că banii românilor nu mai au cum să meargă în cumpărături şi pentru ca acest blocaj să cadă o reducere a ratelor către creditori ar fi o bulă de oxigen şi ar creşte consumul, crede ministerul de finanţe. Acesta evaluează în nota de fundamentare la 0,25 de puncte procentuale creşterea anuală a produsului intern brut, în urma creşterii consumului ca efect al aplicării acestei restructurări.

În document se precizează şi condiţiile pentru acordarea facilităţii : în primul rând trebuie ca atât creditorii, cât şi debitorii să fie de acord, apoi trebuie ca dobânzile la creditele restructurate să nu scadă, trebuie ca perioada de eşalonare să nu depăşească doi ani şi ca toţi românii care vor beneficia de această « clemenţă » să dea dovadă de bună voinţă la plata creditelor. Dacă o vor face, la sfârşitul perioadei pentru care s-a realizat restructurarea, debitorul va primi o facilitate fiscală din partea statului român, astfel încât efortul de plată a datoriilor, în creştere ca urmare a necesităţii restituirii sumelor amânate la plată, să se diminueze, se mai explică în document. Cu alte cuvinte : după cei doi ani în care vor plăti rate reduse românii se vor trezi cu rate mai mari, moment în care statul va interveni să îi ajute sub o formă sau alta, cel mai probabil prin reducerea impozitului pe venit.

În prezent, potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar, românii rambursează rate şi dobânzi în va­loare de 6 miliarde de euro pe an, la un sold al da­toriilor de 25 de miliarde de euro.