Economia Rusiei rezistă în fața sancțiunilor – dar oare acest lucru este de durată? (analiză France 24)

Camioanele cisternă care transportă combustibil sunt parcate lângă rezervoarele de țiței de la unitatea de producție Volodarskaya LPDS, deținute de operatorul conductelor de petrol, Transneft, în satul Konstantinovo din regiunea Moscova, pe 8 iunie 2022.

Camioanele cisternă care transportă combustibil sunt parcate lângă rezervoarele de țiței de la unitatea de producție Volodarskaya LPDS, deținute de operatorul conductelor de petrol, Transneft, în satul Konstantinovo din regiunea Moscova, pe 8 iunie 2022.
Sursa imaginii: 
Maxim Shemetov / Reuters via France 24

Economia Rusiei a rezistat surprinzător de bine în fața sancțiunilor impuse de Occident menite să o blocheze – rubla devenind moneda cu cea mai bună performanță din lume de până acum în decursul acestui an. Creșterea bruscă a prețurilor petrolului s-a dovedit din nou a fi un avantaj pentru economia dependentă de combustibilii fosili. Totuși, dincolo de aparențe, deficitul de aprovizionare din unele sectoare începe să aibă un impact major.

Rubla rusească a atins cea mai ridicată valoare din ultimii șapte ani față de dolar la Bursa din Moscova de luni, moneda depășind așteptările de a deveni valuta cu cea mai bună performanță din lume de anul acesta.

Vladimir Putin era nerăbdător să sublinieze acest lucru în discursul său de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg de pe 17 iunie, până acum un simbol al legăturilor economice dintre Rusia postsovietică și Occident. „Blitzkriegul” sancțiunilor impuse de țările occidentale este „prostesc”, a spus președintele Rusiei. Însă „au eșuat”.

Alături de aliați precum Regatul Unit, Australia și Japonia, SUA și UE au impus sancțiuni uriașe asupra Rusiei din cauza invaziei Ucrainei din 24 februarie – inclusiv înghețarea a aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele de valută străină ale Rusiei despre care Moscova credea că vor fi o poliță de asigurare împotriva presiunii occidentale.

Însă, în timp ce economia Rusiei face față destul de bine, analiștii spun că pe Moscova o așteaptă ceea ce e mai rău.

La o săptămână după invazia Rusiei, care a stârnit o furtună aprigă în rândul sancțiunilor, rubla a ajuns la cel mai scăzut nivel vreodată față de dolar și euro. Prin deposedarea Rusiei de acel arsenal uriaș de rezerve de valută străină, Occidentul a privat-o totodată de mijloacele esențiale pentru a-și menține pe linia de plutire valoarea valutei.

Totuși, Banca Centrală a Rusiei a reușit  prin majorarea ratelor dobânzii la 20% și impunerea unor controale drastice asupra capitalului companiilor și cetățenilor deopotrivă.

Creșterea bruscă a rublei demonstrează reușita Băncii Centrale Rusești. Valoarea crescută a valutei este „fără îndoială o binecuvântare politcă” pentru Rusia, a spus economistul Julien Vercueil, copreședinte al Universității INALCO din Paris. La începutul războiului, Moscova se temea de o panică financiară ce ar fi putut declanșa o inflație scăpată de sub control și ar fi putut submina permanent încrederea populației în rublă. Au existat atenționări cu privire la acest risc, la momentul respectiv.

„Pe de altă parte, valoarea actuală a rublei este atât de crescută încât produsele rusești sunt necompetitive împotriva celor fabricate de competitorii străini, în materie de preț”, a continuat Vercueil. „Acest lucru ar putea pune piedici politicii de substituire a importurilor la care Putin a apelat.”

Jucând cartea petrolului

Perioadele în care petrolul a avut prețuri nari au reprezentat mult timp o mină de aur pentru Moscova. Acest lucru a permis Moscovei, pe vremea URSS-ului, să-și mascheze slăbiciunea economică și să ofere cetățenilor săi un nivel de trai fără precedent sub conducerea lui Leonid Brejnev în anii `70 și sub conducerea lui Putin în anii 2000, care au redresat economia Rusiei în urma dezastrului din anii 1990.

Acest fenomen are loc din nou, hidrocarburile încă reprezentând peste 60% din exporturile acestei țări bogate în combustibili fosili.

În ciuda creșterii prețurilor petrolului, Rusia a primit 93 de miliarde de euro din exporturile cu combustibili fosili în timpul primelor 100 de zile de război, potrivit unui raport al Centrului de Cercetare a Energiei și Aerului Curat cu sediul în Helsinki, publicat în iunie.

Pentru toate discuțiile aprinse din capitalele europene – și pentru toată presiunea exercitată de Kiev – raportul a constatat că UE reprezintă 61% din exporturile cu hidrocarburi rusești, echivalentul a circa 57 miliarde de euro.

Germania a fost un importator important de gaz rusesc încă de când Brejnev se afla la Kremlin. Prin urmare, Berlinul a respins la începutul lunii aprilie o interdicție impusă de UE asupra importurilor cu gaz din Rusia.

Totuși, UE a inclus un embargo impus treptat asupra țițeiului și produselor petroliere din Rusia în cea de-a șasea rundă de sancțiuni adoptate la începutul lunii iunie, așteptându-se ca aceste importuri să se reducă cu 90% până în 2023.

Rusia reprezintă mai mult de 11% din producția globală de petrol, așa că embargoul impus de UE riscă să crească mai mult prețurile într-o perioadă a unei inflații scăpate de sub control. Însă interdicția poate reprezenta o posibilă armă a UE împotriva Moscovei, a spus Philippe Waechter, șef al cercetării economice în cadrul firmei franceze de servicii financiare, Ostrum Asset Management

„Este o măsură absolut crucială pentru că petrolul este cel care permite Rusiei să reziste în acest război”, a spus Waechter. „Oamenii vorbesc mult despre gazul rusesc deoarece Europa este dependentă de el și acest lucru îi oferă Rusiei un atu considerabil. Însă petrolul aduce de trei ori mai mulți bani Rusiei decât gazul, deci [UE] poate schimba ceva aici.”

Amenințări asupra producției

Sectorul serviciilor financiare din Rusia a reușit să amortizeze impactul sancțiunilor impuse de Occident. Însă o mare parte din sectorul de producție a fost grav afectat – în special industria automobilelor, care în aprilie a asistat la o scădere anuală extraordinară de 78,5% a vânzărilor de autovehicule.

Acest lucru a reprezentat o consecință pentru companii internaționale precum Mercedes-Benz, Volkswagen și Renault, și într-adevăr embargoul occidental asupra componentelor electronice într-un o perioadă de deficit la nivel global.

În contextul cererii „foarte mari” de produse industriale post-Covid, unele fabrici chineze „încă operează într-un ritm lent, de exemplu în zona Shanghai, încă afectată de pandemie”, a menționat Waechter.

„Pentru alți mari producători asiatici de componente electronice precum Japonia, Coreea de Sud și Taiwan – care au relații foarte bune cu Occidentul – aprovizionarea Rusiei cu componente nu se află exact pe lista priorităților”, a adăugat el.

Confruntându-se cu aceeași întrerupere a aprovizionării, industria aeronautică din Rusia a trebuit să facă față închiderii spațiilor aeriene ale UE, SUA, Regatului Unit și Canada pentru avioanele rusești, fapt ce a afectat considerabil transportul aerian, făcând ca prețurile biletelor să crească vertiginos în Rusia.

Nu în ultimul rând, cifrele oficiale din aprilie arată că nu sectoare precum cel al petrolului și al mineritului sunt cele care fac față destul de bine în Rusia – au înregistrat o scădere micuță a producției anuale cu 1,6%, respectiv 2,1% - însă s-au înregistrat și creșteri de 2 cifre în industria farmaceutică și cea a băuturilor.

Însă Vercueil se îndoiește de capacitatea economiei Rusiei de a rezista pe termen lung. „Momentan cifrele oficiale nu arată o scădere generală a producției; impactul inițial al sancțiunilor a fost mai mult sau mai puțin absorbit, în ciuda creșterii semnificative a inflației”, a spus el.

„Dar pe termen mediu și lung, deconectarea Rusiei de la economiile occidentale va avea consecințe grave pentru nivelul de trai și capacitățile sale tehnologice. Relațiile cu alte țări asiatice ar putea limita daunele – dar din punctul meu de vedere nu va fi suficient ca să compenseze acest lucru pe deplin”, spune el.

„Rusia atenuează stocurile astăzi – dar cum rămâne cu capacitatea sa de a se redresa?”, a adăugat Waechter. „Nu numai că războiul pune monopol pe veniturile statului, ci privează și Rusia de transferul tehnologic furnizat de companiile occidentale. Acest lucru reprezintă și un deficit în inovație, unul pe care Moscova va avea de tras ca să îl reconstituie decât dacă nu-și mărește dependența față de China.”

Ministrul Economiei din Rusia a spus în mai că se așteaptă la o recesiune de 7,8% până la 8,8% în 2022, înainte ca aceasta să înceapă să crească din nou în anul următor prin intermediul unei „transformări structurale” a economiei. Asta va reprezenta cel mai mare eșec al țării asupra PIB-ului din ultimele două decenii.

Traducere și adaptare de Ștefania Rotaru de pe pagina din limba engleză a France24