Statul, pe ultima sută de metri. Până în iulie, ministerele și agențiile de stat se grăbesc să facă angajări

guvern_romania.jpg

Sursa imaginii: 
gov.ro

Decizia de a opri angajările în instituțiile statului este cât se poate de normală. Actualul guvern a scăpat de sub control creșterea numărului de salariați din bani publici și doar deteriorarea finanțelor publice a determinat Executivul să treacă la decizii tranșante. De exemplu, media lunară a angajărilor în sectorul bugetare făcute de actualul Guvern este cea mai mare din ultimii ani.

Măsura blocării angajărilor la stat se va aplica începând de la 1 iulie a.c. Este un termen prea îndepărtat. Până în iulie mai este de trecut luna iunie și deja mai multe instituții publice sunt în block-starturi pentru noi angajări. De exemplu, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că vrea să angajeze 536 de noi funcționari. Conducerea Ministerului Mediului este mai ponderată, în sensul că își propune să mai adauge doar 64 de posturi. Deja hotărârile de guvern care permit începerea angajărilor în cele două ministere au fost aprobate, așa că sunt șanse mari ca până în luna iulie, atunci când vor fi înghețate angajările la stat, cele două ministere să își fi rezolvat problema.

Și Agenția de Administrare Fiscală vrea să angajeze noi funcționari. Numărul anunțat este de aproximativ 260 de noi posturi ocupate. Recordul este, însă, deținut de Ministerul Administrației și Internelor, care tocmai a anunțat că dorește să facă o reorganizare a organigramei instituției. Nu vă gândiți că reorganizarea va însemna o reducere a personalului. Dimpotrivă, restructurarea instituției va aduce 8.000 de posturi noi, care, deocamdată, este adevărat, nu vor fi ocupate. Dar, cei de la stat știu că totdeauna este bine să existe o rezervă de câteva sute sau mii de posturi în plus, chiar și neocupate.

Cu sau fără explicații

Interesant este că motivele pentru care fiecare instituție publică vrea să angajeze sau să crească numărul posturilor sunt foarte diferite. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat că sumele ce vor trebui atrase prin PNRR sunt mult mai mari decât fondurile europene clasice și ca atare este nevoie de mai mulți funcționari care să lucreze. Nu a scos, însă, niciun cuvânt despre nivelul de absorbție a fondurilor europene pe care îl are România.

Șeful ANAF explică nevoia de angajare a noi funcționari prin faptul că instituția are un personal îmbătrânit și drept urmare își propune să atragă tineri. De la Ministerul Mediului nu avem nicio explicație, doar informația că se mai creează, printre altele, un post de secretar general adjunct, alături de cele două existente deja. La Ministerul de Interne, lucrurile sunt mai clare: se face reorganizarea instituției cu aproximativ 8.000 de posturi în plus.

Se poate observa că toate argumentele pentru a crește angajările în sectorul public sunt facile. Pentru ochii publicului. Nu vedem o analiză serioasă de eficiență a funcționării instituției publice în forma actuală și, înainte de a angaja noi salariați, ar trebui să existe în prealabil un studiu privind randamentul funcționarilor actuali. În spațiul public nu se spune nimic despre acest lucru, ci doar sunt menționate diverse pretexte pentru noi angajări.

Este cert că vorbim doar despre o parte a creșterii numerice a sectorului public. În multe alte instituții publice, agenții de stat sau unități administrative locale, se fac angajări în surdină, fără ca publicul să aibă ocazia să afle. De aceea, înghețarea angajărilor la stat, chiar dacă este o măsură care vine foarte târziu, poate fi un prim semnal pozitiv.

Dificultățile bugetului sunt vizibile și în datele privind execuția bugetară publicată ieri de Ministerul Finanțelor. Astfel, cheltuielile totale de personal au ajuns în primele patru luni ale anului la 38,4 miliarde lei, ceea ce înseamnă cu 1,3 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, adică un plus cu 3,7%. Pare o creștere mică, raportată la inflație, dar, avansul cheltuielilor bugetare de personal, arată că înghețarea salariilor și angajaților în sectorul public nu funcționează.

Încă un calcul. Salariile bugetare înseamnă adunate veniturile colectate din impozitul pe profit, venit și salarii, plus încasările din accize plus veniturile nefiscale. Companiile, angajații din sectorul privat și chiar consumatorii fac un efort pentru a plăti taxele și impozitele. De aceea, angajările din sectorul bugetar ar trebui să fie făcute cu multă grijă față de banii publici.

 
Rubrica Economia Reală din 26 mai 2022