Lupta cu inflația: SUA ar putea renunța la suprataxarea importurilor din China; UE protejează consumatorii vulnerabili

china_cargo_containere.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Inflația îngrijorează pe toată lumea. În Statele Unite ale Americii, președintele Biden a anunțat că se gândește să reducă taxele vamale pentru importurile din China, tocmai pentru a asigura pieței americane produse mai ieftine. În Europa, compania germană Allianz, prin ramura sa specializată în analiză, a publicat un studiu intitulat sugestiv, „Inflația europeană la alimente: și învinsul este consumatorul”. Peste tot în lume inflația taie din puterea de cumpărare a consumatorilor și periclitează imaginea politicienilor care și-ar dori să câștige alegerile viitoare.

Anunțul președintelui Biden că ar putea renunța la tarifele vamale impuse Chinei de fosta administrație nu este o revanșă târzie în fața lui Trump, ci pur și simplu un calcul pragmatic. În fața unei inflații care a ajuns, în luna aprilie, la 8,3%, prioritatea politică stringentă este restabilirea pe cât posibil a puterii de cumpărare. Iar un mod de a crește nivelul de trai este importul, chiar și din China, de mărfuri ieftine.

Când s-a instalat la Casa Albă, Joe Biden a menținut tarifele vamale, de 25%, impuse de fostul președinte american unor mărfuri importate din China, în valoare totală de 250 miliarde dolari. Analiștii au remarcat atunci că actualul președinte continuă politica lui Donald Trump în ceea ce privește comerțul cu China. Ideea era, la acel moment, că se încerca reducerea deficitului balanței comerciale în relația cu cea mai mare economie din Asia. Acum, însă, prioritățile s-au schimbat. Creșterea inflației a devenit o temă mai „fierbinte” decât deficitul comercial.

În acest context, dumpingul Beijingului este favorabil consumatorului american. Mai mult, studiile arată că economia chineză subvenționează masiv industria și exportul, ceea ce înseamnă că populația dă bani, prin buget, pentru ca produsele chinezești să poată fi competitive pe piețele internaționale. Iar subvențiile bugetare ajung în China la 248 miliarde dolari, adică aproximativ 1,7% din PIB.

În Uniunea Europeană, un studiu realizat de Allianz arată că prețurile produselor agricole au crescut anul trecut cu 31% și vor crește anul acesta cu încă 23 de procente. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la ulei, făină și paste făinoase, cu procentaje cuprinse între 19% și 53%, dar statistica arată că inflația nu s-a transferat în totalitate la comerțul cu amănuntul, în retail. Ceea ce înseamnă că este loc să continue creșterea prețurilor.

Analiza Allianz arată că același coș mediu de produse alimentare va costa anul acesta în medie cu 240 euro mai mult decât anul precedent. La creșterea costului vieții cauzată de creșterea prețurilor alimentelor se adaugă și costurile mai mari cu energia electrică, gazele naturale sau combustibilii. Dar, această explozie a prețurilor revigorează dezbaterea pe tema acordării unor ajutoare financiare suplimentare către familiile vulnerabile. Mai direct spus, având în vedere ceea ce s-a întâmplat de la începutul anului, consumatorii europeni se pot aștepta în continuare la prețuri mari.

Analiza reamintește că inflația își făcuse simțită prezența înainte de declanșarea războiului din Ucraina din cauza creșterii costurilor de producție.

Analiza ajunge la concluzia că investițiile masive în tehnologie realizate în ultimii le permit comercianților să adopte strategii dinamice privind prețurile. Indiferent de digitalizare, studiul arată că scumpirea costului vieții, anul acesta, diferă de la țară la țară. Astfel, în Polonia, rata inflației aduce un cost suplimentar pentru un coș mediu de cumpărături de 152 euro, în timp ce în Germania costurile cresc cu 254 euro.

Așadar, inflația lovește în toate economiile și în toți consumatorii. De aceea, politicienii sunt gata să facă tot felul de compromisuri, pe plan local sau la nivel internațional, pentru a mai reduce pe cât posibil suferințele economice ale populației.

 
Rubrica Economia Reală din 25 mai 2022