Nici în această formă legea offshore nu e atractivă pentru investiții străine (Interviu)

gaze.jpg

Sursa imaginii: 
AP/Marc Israel Sellem

Legea offshore a fost adoptată de Parlament. Textul merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis. Vom deveni independenți energetic, a spus încă odată ministrul Energiei, Virgil Popescu. Statul român va încasa 60% din taxe și impozite pentru gazul din Marea Neagră.

Liderul PSD Marcel Ciolacu merge mai departe și anticipează că România  va deveni un jucător regional important. Primele gaze naturale care ar putea fi extrase din Marea Neagră de la jumătatea acestui an, potrivit oficialilor români. Capacitatea de producţie estimată este de 1 miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze la nivel national.

Nici în această formă legea offshore nu e atractivă pentru investiții străine. A fost depășită mai degrabă o fază psihologică care ține de mentalul clasei politice românești, potrivit căruia România avantajează întotdeauna investitorii străini, cărora le dă prea multe avantaje iar acum, odată cu această lege, ne vedem în sfârșit mai întâi propriul interes. Este comentariul consultantului Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării   

 

Valentin Ionescu: Independența energetică înseamnă că un stat nu mai importă resurse primare de energie, țiței, gaz natural și cărbune, că are resurse suficiente pe plan național pentru a le exploata sau că are tehnologii atât de înalte încât nu mai folosește aceste resurse convenționale decât într-o cantitate mult redusă comparativ cu anii anteriori sau cu deceniile trecute, când ne bazam pe aceste resurse primare. Din punctul meu de vedere, așa ceva nu se va putea întâmpla pe termen scurt. Chiar dacă România renunță la importul de petrol din Rusia prin OMV în special sau Kazahstan, nu înseamnă că vom deveni independenți din punct de vedere energetic pentru că se va importa petrol din Orientul Mijlociu sau din alte surse, din America de Sud sau coasta de vest a Africii. Pe de altă parte, implicarea unor noi tehnologii în exploatarea resurselor convenționale sau aplicarea unor tehnologii noi în sectorul energetic, mai cu seamă pentru producția de energie electrică, înseamnă să ai un regim fiscal prietenos, care să stimuleze introducerea acestor noi tehnologii sau o exploatare eficientă a resurselor convenționale. Nu e cazul deocamdată. Din punctul meu de vedere, noua lege offshore nu este atractivă pentru investiții străine. Această lege pune pe picior de egalitate exploatarea din zona terestră cu exploatările din zona maritimă, în condițiile în care investițiile sunt diferite, nu sunt aceleași. De regulă, cele care se află pe mare sunt mai mari decât cele care se află în zona terestră. Pe de altă parte, lasă un sistem fiscal în trepte, de natură progresivă, unde se calculează prețul pe megawatt la țițeiul extras. Din punctul meu de vedere, România a introdus o lege care constituie un prim pas către exploatarea unor resurse convenționale din Marea Neagră. De fapt, expansiunea exploatării resurselor convenționale din Marea Neagră, dat fiind faptul că se exploatează de câteva decenii petrol și gaze de acolo. Și cam atât. Nu înseamnă mare lucru. Avem foarte mult de muncit în zona sectorului energetic ca să ajungem la acest obiectiv de independență energetică, nici vorbă de așa ceva.

Reporter: În niciun caz orizontul de timp anticipat de autorități, de 5 ani, nu este unul real?

VI: Nu este real. Ar putea să spună că suntem independenți față de importul de gaze naturale din Rusia, dat fiind faptul că resursele descoperite în Marea Neagră acoperă cererea internă pentru o perioadă de 10 – 15 ani, în condițiile în care zăcământul nu este mare. Este estimat la undeva la 200 de miliarde. Țările bogate în gaze naturale au zăcăminte pe care le calculează în trilioane de metri cubi, nu în miliarde de metri cubi.

Rep: Mă întorc la ce spuneați. Nu e atractivă pentru investiții străine. A fost nevoie de niște ani ca să fie modificată după ce a alungat investitorii în vechea formă și nici acum lucrurile nu arată prea bine ne spuneți?

VI: Arată mai bine decât în varianta Dragnea, dar nu înseamnă că arată bine. Firește că se pune întrebarea de ce această bătălie formidabilă în care unii se felicită și alții acuză de trădare. Nu știe nimeni de ce pentru că această lege nu mi se pare atractivă pentru investiții străine. S-a depășit o fază psihologică, mai degrabă, care ține de mentalitatea care există la nivelul mentalului politic, a clasei politice românești, cum că noi am facilitat investitorilor străini și am dat prea multe avantaje și că ar fi cazul să punem piciorul în prag. De fapt, acum s-a ajuns într-o situație în care fiscalitatea, cel puțin în ceea ce privește exploatarea resurselor energetice, este destul de aspră. Nu este deloc prietenoasă, așa cum se crede. Faptul că se menține acest sistem de supraimpozitare, nu are cum să fie încurajator pentru investiții pe termen lung. Legea română prevede plata unei redevențe. Legea română prevede plata unui impozit pe profit. Legea române prevede, de asemenea, o supraimpozitare pentru ceea ce se extrage de la o anumită cantitate în sus. Sistemul nu pare să fie atât de facil și atât de încurajator încât să ne felicităm. Asta vreau să spun. Acum s-a depășit o fază, dar va trebui să trecem într-o altă fază în care această lege, la un orizont de timp mediu, pentru că pe termen scurt nu se poate, să fie din nou modificată și să fie mult mai permisivă și mai stimulativă.

Rep: Într-o altă fază, nu știu cât de aproape sau de departe, o să avem atâtea gaze încât vom fi și exportatori? Marcel Ciolacu anticipa că România va deveni un jucător regional important.

VI: Zăcământul nu este mare, așa cum se crede, dar pe de altă parte, legislația europeană, ca și legislația română, nu permite ca această exploatare să fie făcută exclusiv pe teritoriul României. Suntem într-o piață deschisă. Se pare că unii nu înțeleg acest lucru, cum am observat la un partid numit AUR, de pildă, care spune că e un act de trădare că această resursă nu este consumată pe teritoriul României. Nu se poate. Suntem într-o piață deschisă. E firesc să se întâmple așa. Nici nu știu dacă ar fi în câștigul celor care exploatează să își reducă producția la nivelul consumului intern. Nu ar mai fi rentabil să facă asta. Legea asta se discută de câțiva ani. România putea să facă progrese în acest interval de timp cu investitori autohtoni sau străini, din 2018 până acum. Situația ar fi fost cu mult îmbunătățită și astăzi nu ne-am fi făcut atât de multe probleme, mai cu seamă legate de prețul la gazul natural pe care îl suportă consumatorul casnic și cel industrial. A fost o problemă de costuri. Faptul că am întârziat această exploatare ani de zile din motive artificiale, pe care le auzim și acum repetate la saturați, cu trădări, cu faptul că statul nu încasează cât trebuie, iată ce suportăm. Noi suportăm un preț mare la gaz. Pe de altă parte, statul din ban public, care este plătit tot din buzunarul nostru, plafonează prețul la gaz. Cu alte cuvinte, statul ia niște măsuri de protecție prin care, de fapt, distorsionează prețul pieței și o concurență. Dacă am fi avut mai multe surse de gaz natural pe care să le exploatăm, probabil că asemenea măsuri nu erau necesare.

Rep: Ce ar trebui să facă statul cu banii obținuți? Să facă mai cu seamă investiții în sectorul energetic, poate în energie verde? Să meargă spre proiecte de infrastructură? Să fie puși la pușculiță? Sau se vor duce în marea oală și eventual vor acoperi salarii și pensii?

VI: Bugetul de stat în România nu este construit pe destinații precise. Prin urmare, banii aceștia se duc în trezorerie și acolo sunt consumați în funcție de destinațiile pe care Guvernul le-a stabilit potrivit legii bugetului de stat. Firește că banul respectiv ar putea să fie investit în tehnologii, respectiv pentru cofinanțarea unor proiecte de infrastructură unde statul are posibilitatea să intervină. Statul nu trebuie să intervină în sectorul economic în mod direct. Asta ar putea să facă. Dar în acest an și în următorii doi, trei ani vom avea deficite mari și mă îndoiesc că statul va putea să facă așa ceva. Mai degrabă, acești bani vor acoperi cheltuielile pe care statul le are în acest moment și care sunt exorbitante. 

 

 
Consultantul Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării