Franța. Inflația este în creștere pe fondul prețurilor tot mai mari la alimente și energie

Cumpărăturile la o casă de marcat într-un supermarket din Nisa, sudul Franței

Cumpărăturile la o casă de marcat într-un supermarket din Nisa, sudul Franței. În Franța, prețurile la alimente continuă să crească de luni de zile, inflația atingând cel mai ridicat nivel în zona euro în urma războiului din Ucraina.
Sursa imaginii: 
Eric Gaillard/Reuters via RFI

La fel ca multe alte țări ale lumii, Franța se confruntă cu o inflație galopantă, dar economiștii atrag atenția asupra faptului că nu toate prețurile cresc. Cu toate acestea, consumatorii resimt schimbarea, deoarece produsele cele mai afectate sunt cele de uz zilnic, cum ar fi petrolul și alimentele.

„Inflația de astăzi este foarte specială, pentru că nu toate prețurile cresc, ci doar anumite prețuri”, a declarat economistul Eric Heyer de la departamentul OFCE din cadrul Institutului Sciences Po din Paris.

În Franța, în aprilie, rata inflației a atins pragul de 4,8%, reprezentanții institutului de statistică Insee estimând că va ajunge la 6% în iunie.

În termeni mai detaliați, rata inflației este determinată de creșterea de 25% a prețurilor la energie în decursul ultimul an, alături de creșterea de 6% la alimente, în timp ce bunurile fabricate și serviciile au înregistrat o creștere de doar 3%.

Pentru economiștii băncilor centrale, creșterea prețurilor la energie și alimente nu e suficientă pentru a justifica creșterea ratelor dobânzii, a declarat Heyer pentru RFI.

„Consumatorului de rând nu-i pasă dacă cifrele privind inflația sunt oficiale sau nu, acesta observă doar cum urcă prețurile”, a adăugat el.

Prețuri tot mai mari

Războiul din Ucraina a contribuit la inflație, dar prețurile erau deja pe o pantă ascendentă înainte de invazia Rusiei în februarie 2022, deoarece economia franceză își revenea în urma restricțiilor Covid-19.

„Covidul a determinat un șoc în ceea ce privește cererea”, a explicat Heyer.

„Oamenii au fost avertizați să nu mai consume [în timpul primei carantine din 2020], așa că cererea a scăzut, la fel și prețurile. Apoi, lucrurile s-au redeschis, iar cererea a revenit. Toată lumea vrea să consume din nou. Astfel, cererea a explodat la nivel mondial, companiile dorindu-și să refacă stocul toate în același timp”.

Se aștepta să apară acest tip de inflație și se presupunea că va fi temporară. A durat mai mult decât era preconizat, și s-a intersectat acum cu războiului din Ucraina, care a afectat în special prețurile la energie.

Ce costă mai mult?

Grâul 

În martie, prețurile la grâu au atins un record de 400 de euro per tonă, aproape dublu fața de suma cu care era vândut în 2020. Se întâmplă în principal din cauza războiului din Ucraina, care este un producător important de grâu. În timp ce Franța cultivă grâu, prețurile sunt influențate de închiderea porturilor și recoltele întrerupte din Ucraina.

Creșterile rezultă în prețuri mai mari în cazul bunurilor de consum precum pâine și biscuiți, dar și carne de porc și pui, animale ce se hrănesc cu grâu.

Paste

Dintre bunurile de consum, cea mai mare creștere a prețului a fost înregistrată de paste. Prețul a crescut cu 39% între sfârșitul anului 2020 și sfârșitul anului 2021, potrivit grupului pentru protecția consumatorului „60 millions de consommateurs”. Dar creșterea prețurilor nu are nicio legătură cu situația din Ucraina, grâul dur folosit în producția pastelor provenind din Canada. Recoltele slabe au redus distribuția, ducând la creșterea prețurilor.

Uleiul de gătit

În Franța, prețul uleiului a crescut anul trecut cu 7,4%, potrivit unui raport privind prețurile bunurilor de consum publicat lunar de către compania de analiză IRI. Se întâmplă din cauza deficitului de semințe de floarea-soarelui din Ucraina, unul dintre cei mai producători din lume.

Fructe uscate

Din cauza recoltelor sărace de fructe în Franța în urma valului de frig din primăvara anului 2021, prețul fructelor uscate a crescut cu 6,7%, iar prețul pentru deserturile ce conțin fructe precum piureurile și înghețatele e cu 6,4% mai mare, potrivit IRI.

Pui

În decursul ultimului an, prețul cărnii congelate a crescut cu 5,3%, potrivit IRI. Unul dintre motive este reprezentat de costurile mai mari necesare pentru creșterea păsărilor, hrănirea acestora fiind mai costisitoare (cu până la 24,9% în martie, față de anul trecut, potrivit Ministerului Agriculturii). În plus, fermele de găini, din vestul Franței, au fost lovite de cel mai grav caz de gripă aviară, 10 milioane de păsări fiind ucise din decembrie și până acum, reprezentând 25% din efectivele lor.

Fructe și legume

Costul fructelor și legumelor este din ce în ce mai mare, prețul petrolului făcându-și simțită prezența asupra industriei transportului.

Se așteaptă un nou val de inflație

În lunile următoare, problemele privind proviziile vor continua să afecteze inflația, precizează reprezentanții Insee, care estimează o creștere de 5,2% în mai și 5,4% în iunie.

Înghețarea prețurilor de către guvern și diminuarea costurilor la combustibil și energie au determinat „o stăpânire considerabilă” a inflației, care altfel ar fi atins pragul de 7%, au scris reprezentanții institutului.

Dar e mult mai greu de estimat ce se va întâmpla mai târziu.

„Evoluția prețurilor la energie și mărfuri depinde în continuare în mare parte de dezvoltarea geopolitică în jurul Rusiei”, scriu reprezentanții Insee, estimând că prețurile se vor stabiliza la nivelul estimat la începutul lunii mai.

Stabilizarea inflației

Din moment ce inflația nu afectează prețurile în toate domeniile, e puțin probabil să crească ratele dobânzilor. Dar dacă o vor face, Heyer trage un semnal de alarmă în privința altor probleme.

„Va duce la ceva numit „stagflație”: în cazul în care crești ratele dobânzilor prea mult, vei încetini procesul de redresare economică, așa că nu va exista nicio creștere – stagnare – și inflație”, a explicat acesta, dând ca exemplu economia franceză din anii 1980, care a înregistrat o rată a șomajului foarte ridicată.

Franța trebuie să-și dea seama cum ar putea compensa pierderea puterii de cumpărare a oamenilor, prețurile la energie și produsele de bază continuând să crească.

Guvernul a decis să țină prețurile sub control și să nu oblige companiile să crească salariile sau să taie din profit, decizie ce ar afecta investițiile pe termen mai lung.

„Dar e un cost al finanțării publice”, a avertizat Heyer. Va fi deficitul restabilit prin creșterea taxelor, sau reducerea cheltuielilor publice”?

„Amână întrebarea pentru mai târziu”, a precizat acesta. „Deficitele circulă din generație în generație”. „Putem compensa salariile mici astăzi, dar s-ar putea să fie nevoie să fie nevoie să rezolvăm problema mâine”.

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a RFI