Franța: Creșterea economică lentă și inflația cresc riscul de stagflație (analiză France 24)

3mai_ar2.jpg

În zona euro, în aprilie, inflația a atins pragul de 7,5% în primul trimestru, în timp ce PIB-ul a crescut cu doar 0,2%
Sursa imaginii: 
AFP/Archives via France 24

Creșterea veniturilor a stagnat în timp ce prețurile produselor de bază și cele la energie sunt din ce în ce mai mari. Noi cifre furnizate de către Institutul Național de Statistică și Studii Economice (Insee) din Franța arată că țara s-ar putea îndrepta către o perioadă de stagflație.

În Franța, prețurile tot mai mari și creșterea economică slabă ar putea crea condițiile ideale pentru stagflație, avertizează unii analiști. Combinația dintre inflație și stagnare reprezintă o contradicție economică care riscă să submineze calitatea vieții multor cetățeni francezi. În timp ce creșterea slabă duce în mod normal la o rată a șomajului mai ridicată care reduce puterea de cumpărare, creșterea prețurilor înseamnă că banii consumatorilor încep să se deprecieze.

Franța nu s-a mai confruntat cu o astfel de situație economică din anii 1980: în aprilie, inflația a crescut din nou, ajungând la 4,8%, potrivit primelor estimări publicate de către Insee pe 29 aprilie. În aceeași lună, în zona euro, inflația a atins pragul de 7,5%, cea mai ridicată rată de când  a fost introdusă moneda unică europeană.

„Inflația se datorează în principal creșterii prețurilor la energie”, a declarat Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, într-un interviu acordat sâmbătă pentru postul de radio France Inter.

Creșterea prețurilor bunurilor esențiale și agricole a început după ce economia globală și-a revenit după etapele inițiale ale pandemiei de Covid-19 și a luat amploarea ca urmare a războiului din Ucraina. Întreruperea lanțului de aprovizionare, accentuată de strategia „zero Covid” adoptată de Beijing, duce la prețuri și mai mari.

„În Franța și în toate statele europene, cheltuielile pentru transport și energie au devenit o povară pentru bugete gospodăriilor”, a declarat economistul Stéphanie Villers pentru France 24. „Efectul inițial e reprezentat de reducerea consumului în primul trimestru. Gospodăriile sunt precaute, înțelegând că prețurile în continuă creștere le vor afecta puterea de cumpărare – dar cheltuielile gospodăriilor sunt principalul motor pentru creșterea economică”.

În martie, cheltuielile gospodăriilor din Franța au scăzut cu 1,3%, PIB-ul stagnând în primul trimestru, potrivit cifrelor furnizate de către Insee. În zona euro, PIB-ul a crescut cu doar 0,2% în primul trimestru, în timp ce SUA au înregistrat o scădere ușoară. În 2021, după ce lucrurile păreau că se îndreaptă spre normal în urma pandemiei, creșterea economică globală a consemnat un declin.

Cu ce provocări economice se confruntă Macron în cel de-al doilea mandat?

„Primele semne” de stagflație

„Dacă prețurile continuă să crească, apare riscul stagflației. Am putea să observăm acum primele semne”, a precizat Villers.

Pentru a fi considerată în mod oficial stagflație, combinația dintre inflație și stagnare trebuie să dureze „cel puțin” câteva trimestre, a declarat Pierre Jaillet, cercetător în cadrul grupului de experți al Institutului Jaques Delors. Spre deosebire de Marea Britanie și SUA, Franța nu își calculează ciclul financiar anual în cele patru trimestre ale anului.

Astfel, e prea devreme pentru a fi siguri dacă Franța se îndreaptă către o stagflație similară cu cea prin care a trecut în anii 1970 în urma a două crize globale de petrol.

„Întrebarea momentului e cât de mult va conta noul guvern în problema scăderii puterii de cumpărare”, a precizat Jaillet.

Mai mult decât atât, aceste noi riscuri economice apar la scurt timp după ce statul francez a oferit pachete generoase de ajutor economic multor cetățeni în vremurile incerte din punct de vedere economic în perioada pandemiei.

Unii indicatori economici sugerează că existe motive care stau în spatele atitudinii optimiste rezervate. În ciuda încetinirii generale, în Franța, investițiile în afaceri au crescut în continuare în primul trimestru. De asemenea, rata șomajului a scăzut la 5,3% în rândul celor aflați în căutarea unui loc de muncă.

Cea mai scăzută rată a șomajului a fost înregistrată în timpul primului mandat al lui Macron

Cu toate acestea, rata șomajului în scădere a Franței a ajuns acum „probabil la limită”, a menționat Villers. „Afacerile se confruntă cu costuri de producție și cheltuieli pentru materialele de bază tot mai mari. Observă o acumulare de semne financiare negative. Așa că nu ne putem aștepta ca rata șomajului să continuă să scadă în următoarele trimestre”.

„Prețurile vor rămâne la niveluri istorice” până în 2024

Se preconizează că prețurile vor continua să crească, potrivit unui raport publicat marți de către Banca Mondială. „Războiul din Ucraina a provocat un șoc major pe piețele de mărfuri, modificând modelele globale de comerț, producție și consum, în moduri care vor face ca prețurile să rămână la niveluri istorice până la sfârșitul anului 2024”, se preciza în raport.

„E greu de știut cât timp va continua această presiune asupra prețurilor care afectează toate bunurile și serviciile”, a declarat Viller. „Depinde foarte mult de cât timp va dura conflictul din Ucraina”.

Cum ar putea Franța și alte state să evite să intre într-un cerc vicios al stagflației? Nu există un răspuns simplu pentru băncile centrale, care au două căi principale pentru a reduce inflația: reducerea activelor pe care le cumpără, limitând astfel finanțarea pe piață pentru a evita inflația galopantă, sau creșterea dobânzilor.

„Această strategie vine însoțită de un risc: va fi mai dificil să obții împrumuturi. Ar putea determina reducerea consumului, și mai departe creșterea, care nu se află deja în cel mai bun punct”, a explicat Joanna Sitruk, reporterul France 24.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a adus miercuri în atenție posibilitatea creșterii ratelor dobânzilor în această vară dacă inflația va continua să rămână la fel de ridicată”. „Obiectivul BCE este să ajungă la o stabilitate a prețurilor”, a declarat Lagarde, fostul ministru de finanțe al Franței.

În martie, BCE și-a încheiat programul în regim de urgență menit să sprijine economia în timpul crizei Covid-19 și a declarat că își va reevalua programul de achiziții de active începând cu luna iulie. Rezultatul, să sperăm, va ține prețurile sub controlul în timp ce așteptăm vremuri mai bune.

 

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a France 24