Cum arată economia europeană după doi ani de pandemie și la începutul crizei prețurilor energetice

eurostat.jpg

Sursa imaginii: 
europa.eu

Eurostat a publicat tradiționalul „tablou de bord” al economiei Uniunii Europene, cu date din ultimii patru ani. Acesta arată, global și pe state membre, cum au evoluat produsul intern brut, deficitul bugetar, datoria publică, dar și veniturile și cheltuielile bugetare. Este o analiză care îmbină indicatorii cantitativi cu cei calitativi, precum ponderea în PIB a veniturilor sau cheltuielilor bugetare, și care oferă o bună imagine a evoluției economiei europene, dar și a diferențelor care încă există între statele europene.

Produsul intern brut (PIB) a scăzut, în anul 2020, și a revenit anul trecut sau mai exact a depășit valoarea pe care economia o avea în anul 2019. Ceea ce înseamnă că atât zona euro, cât și ansamblul Uniunii Europene, nu doar că și-au revenit după șocul din pandemie, dar au și crescut. De remarcat că sunt câteva state europene care au făcut excepție de la scăderea economică a anului 2020, reușind să aibă o creștere ușoară chiar și în anul pandemiei. Este vorba despre Danemarca, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Ungaria și Polonia.

Clasamentul celor mai mari economii europene, în funcție de valoarea nominală, arată astfel: Germania – 3.570 miliarde euro, Franța – 2.490 miliarde euro, Italia – 1.775 miliarde euro, Spania – 1.205 miliarde euro, Țările de Jos – 860 miliarde euro, iar, în total, Uniunea Europeană a ajuns la un PIB nominal de 14.460 miliarde euro.

Datoria publică a crescut în anul 2020 și a coborât ușor anul trecut. Programele de sprijin derulate de către economiile europene au urcat datoria publică, la nivelul Uniunii, dar și în cele mai multe state europene. Uniunea Europeană a încheiat anul trecut cu o datorie publică de 88% față de 77% din PIB, în anul 2019, iar zona euro a crescut, în aceeași perioadă, de la 83% la 95% din PIB.

Datoria publică în creștere

La nivelul statelor membre, cel mai mare procentaj al datoriei îl au Grecia – 193% din PIB, Italia, 150%, Portugalia – 127%, Spania – 118%, Franța – 112% din PIB. Cele mai mici niveluri ale datoriei publice au Estonia 18%, Luxemburg, 24% și Bulgaria, 25% din PIB.

Trebuie spus că toate statele Uniunii Europene, fără excepție, și-au crescut datoria publică, în anul 2020, față de anul precedent. Diferența dintre state apare anul trecut, atunci când 18 dintre ele au reușit să își reducă nivelul datoriei, în special datorită creșterii economiei. Alte state europene, printre care și România, dimpotrivă, continuă să aibă o creștere a datoriei publice.

De asemenea, la nivelul Uniunii și a zonei euro, deficitul bugetar a crescut, 4,7% din PIB și respectiv 5,1% din PIB. Mediile nu sunt, neapărat, spectaculoase, dar diferențele dintre state sunt destul de mari. Anul trecut, 15 state membre înregistrau un deficit mai mare de 3% din PIB (limita superioară a tratatului fiscal european), nivelurile cele mai ridicate fiind în Malta (8% din PIB), Grecia, Letonia, Italia și România (7,1% din PIB).

Există și două excepții notabile, Danemarca și Luxemburg au reușit deja anul trecut să revină la excedent bugetar. De altfel, merită remarcate două state. Danemarca a avut doar un foarte mic deficit bugetar în anul 2020, după care, anul trecut, a reușit să aibă un excedent solid, de 2,3% din PIB. Ceea ce este o „rara avis” și o adevărată performanță nu doar la nivel european, ci și pentru economia globală. O altă economie cu o evoluție pozitivă a fost Polonia, care a reușit ca după un deficit bugetar de 6,9%, în anul 2020, să ajungă la numai 1,9% din PIB, anul trecut. Desigur, a fost și meritul creșterii economice, dar performanța Poloniei nu este la îndemâna oricărei țări.

La final, câteva date despre un capitol complicat, din cauza lipsei de performanță, pentru economia românească. Este vorba despre ponderea în produsul intern brut a veniturilor și cheltuielilor bugetare.

În medie, în Uniunea Europeană, veniturile sunt de 47% din PIB, iar cheltuielile ajung la 51,6% din PIB. În schimb, România, se află mult sub media europeană cu venituri de aproximativ 33% și cheltuieli de 40% din PIB, cele mai mici niveluri în afară de cazul special al Irlandei.

Cele mai mari cifre le înregistrează Franța, 59,2% din PIB la cheltuieli și Danemarca, la venituri, 53,3% din PIB. În concluzie, „tabloul” de bord european ne arată o situație destul de eterogenă, cu economii care au revenit relativ rapid după pandemie, dar și cu state cu o evoluție complicată a indicatorilor economici.

 
Rubrica Economia Reală din 2 mai 2022