Contraperformanțele economiei: deficite mari, creșterea cheltuielilor publice cu salariile și a datoriei statului

calculator.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Pandemia și războiul din Ucraina au acaparat, pe bună dreptate, atenția opiniei publice. Dar, ce se mai întâmplă în economia românească? Iată câteva evoluții: Numărul de personal din sistemul bugetar a continuat să crească. Aproape inexplicabil, numărul de angajați din instituțiile statului este tot mai mare fără ca eficiența serviciilor publice să fie pe măsură.

Conform publicației profit.ro, numărul posturilor ocupate în sectorul public a ajuns la 1,266 milioane de persoane, cu aproximativ 75.000 de angajați mai mulți decât la sfârșitul anului 2016. Iar actualul guvern înregistrează cel mai rapid ritm de creștere a numărului de angajați din sistemul public, cu o medie lunară de 2.300 de posturi.

Cifre care ne arată că toate promisiunile, încercările sau programele de așa-zisă restructurare a aparatului bugetar au rămas doar pe hârtie. În economia reală nu s-a întâmplat nimic.

De fapt, s-a întâmplat ceva: Nu doar numărul angajaților la stat a crescut, ci și salariile lor. Astfel, România a reușit ca în cinci ani să dubleze cheltuielile curente cu salariile din fonduri publice: în anul 2016, acestea erau de 57 miliarde lei, la sfârșitul anului trecut, cheltuielile statului cu salariile erau de 112 miliarde lei. Practic, dublu, ca valoare nominală.

Dar, cheltuielile de personal au crescut și ca pondere în produsul intern brut, de la 7,5% la 9,4%, ceea ce arată că a fost o creștere mai rapidă decât evoluția PIB.

Cheltuielile cu salariile nu se opresc aici. În continuare, bugetul de stat plătește nu doar obligațiile curente, ci și pe cele vechi, pe care diverse categorii de personal le-au câștigat în instanță. Adică, sunt angajați la stat care nu primesc doar salariul la zi, ci, eșalonat, în următorii cinci ani, și pe cel din urmă cu câțiva ani pe care l-au câștigat prin decizie judecătorească.

În aceste condiții, nu trebuie să ne mire că datoria publică a României a depășit 50% din PIB. Mass-media a calculat și a scris despre acest nivel de alarmă, dar guvernul nu a avut nicio reacție. Adică, legea responsabilității fiscal-bugetare prevede în mod expres că la un nivel al datoriei publice de 50% din PIB, guvernul trebuie să ia măsuri să înghețe cheltuielile de personal.

Deocamdată, niciun reprezentant al guvernului nu a precizat clar dacă legea se va respecta și dacă vom vedea o blocare a creșterii cheltuielilor de personal. În același timp, nu s-a făcut nicio clarificare referitoare la suspendarea regulilor bugetare la nivelul Uniunii Europene, respectiv dacă implică și o derogare pentru România a aplicării prevederilor legii responsabilității fiscal-bugetare.

Ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani cu dobânzile la datoria publică plătite de la bugetul de stat? Au crescut. În anul 2016, dobânzile achitate de la buget erau de 10 miliarde lei, 1,3% din PIB, anul trecut, sumele au ajuns la 18 miliarde lei, 1,5% din PIB. Dar situația critică la care a ajuns datoria publică încă nu este vizibilă, pentru că împrumuturile contractate în ultimii ani vor ajunge la scadență în următorii 15-20 de ani.

Să menționăm și evoluția deficitului bugetar: 18 miliarde lei, în anul 2016, 80 miliarde lei, anul trecut. Desigur, se poate găsi scuza că pandemia a dus la o escaladare a cheltuielilor bugetare, dar o creștere, în cinci ani, de aproape cinci ori a deficitului bugetar rămâne, totuși, o contraperformanță majoră.

La fel, și în ceea ce privește deficitul balanței comerciale, care a crescut în ultimii cinci ani de la 1,1 miliarde euro la 32 miliarde euro.

În concluzie, au fost cinci ani, între 2017 și 2021, marcați de creșterea cheltuielilor bugetare, de alocarea a tot mai multe resurse publice spre salarii și pensii, de creșterea deficitelor, bugetar și de balanță comercială, și, acum, de creșterea inflației.

Dar, s-a întâmplat ceva notabil în materie de investiții publice, de modernizare a sistemului public de sănătate sau a sistemului de învățământ? Puțin, spre deloc. Ceea ce ne arată că beneficiarii politicilor publice din ultimii cinci ani au fost bugetarii și pensionarii.

 
Rubrica Economia Reală din 14 aprilie 2022