Economiile occidentale încep să resimtă greutatea războiului

sanctiuni_swift.png

Sursa imaginii: 
REUTERS - DADO RUVIC via rfi.fr

Perspective mai modeste de creștere economică, prețuri mai mari la combustibili și energie, tensiuni majore pe piețele agricole... Războiul din Ucraina își arată efectele în economiile occidentale.

Economia franceză începe să simtă greutatea războiului, titrează Libération.

Banca Franței se așteaptă ca creșterea PIB-ului pentru 2022 să fie între 3,4% și 2,8%, în funcție de evoluția prețului petrolului. Guvernul se pregătește, de asemenea, să își revizuiască prognoza de creștere, stabilită până acum la 4%.

Ouest France observă că „prețurile tuturor carburanților, și în special al motorinei, au crescut continuu de mai bine de două luni, în Franța, ca și în restul Europei și în alte părți. Producția de petrol nu poate ține pasul cu puternica redresare economică globală și în plus, cererea a fost accelerată și mai mult de invazia rusă împotriva Ucrainei”,

Les Echos explică, totuși, că această „creștere ascunde de fapt o volatilitate ridicată iar principala cotație europeană la motorină s-a prăbușit chiar, pe piețele angro, ceea ce ar trebui să scadă prețurile la pompă în următoarele zile”, notează un expert citat de ziar.

Euractiv scrie că, în contextul războiului din Ucraina, UE vrea să ajute fermierii fără a sacrifica totuși  „ecologizarea” culturilor.

Bruxelles pregătește ajutoare pentru fermieri pentru a contracara impactul războiului din Ucraina, dar își apără strategia pentru culturile verzi prin reducerea utilizării pesticidelor – un plan pus sub semnul întrebării de state, europarlamentari și organizații agricole în numele „suveranității alimentare”.

Rusia și Ucraina sunt doi mari producători de cereale, iar războiul a umflat prețurile la ulei, grâu, soia, rapiță, floarea soarelui și porumb. Moscova amenință să-și suspende exporturile de îngrășăminte, de care europenii depind.

Presată să adopte măsuri de urgență, Comisia Europeană intenționează să tragă pentru prima dată bani din „rezerva de criză”, un fond de aproximativ 450 de milioane de euro destinat să ajute fermierii în caz de instabilitate a prețurilor.

 

 Riscuri pentru economiile occidentale

Guvernul olandez a decis un pachet de ajutor de 2,8 miliarde de euro pentru subvenții la energie adresate gospodăriilor cu venituri mici sau medii. Acest lucru nu este suficient, crede De Volkskrant:

„Cele mai sărace gospodării nu vor fi ajutate suficient. Nu pot trece pe parcursul anului cu o plată unică de 800 de euro. Politica înseamnă a lua decizii în vremuri de criză.” (Sursa: Eurotopics).

Süddeutsche Zeitung comentează limitarea prețurilor la combustibili, propusă de ministrul german de finanțe Christian Lindner:

„În afară de faptul că ar genera găuri de miliarde de euro în finanțele statului – unde va duce asta? Va interveni întotdeauna statul ori de câte ori prețul benzinei depășește pragul de doi euro? Și ce înseamnă asta pentru alte mărfuri, care acum vor deveni mai scumpe? Electricitate, căldură, grâu, chifle: în următoarele câteva luni ar putea exista tot felul de oportunități ca statul să limiteze astfel prețurile explozive.  Mai înțelept ar fi să folosim miliardele pentru cei care au cel mai mult nevoie de ajutor.” (Sursa: Eurotopics).

Potrivit Financial Times, ”ceea ce se întâmplă din punct de vedere economic și financiar în Rusia și Ucraina nu va rămâne acolo. Există consecințe pentru economia și piețele globale, atât imediat, cât și pe termen lung.

Vulnerabilitatea Rusiei la sancțiunile occidentale este vizibilă în prăbușirea monedei sale, cozile la bănci, penuria de bunuri, înmulțirea restricțiilor financiare și așa mai departe.

Contracția bruscă a produsului intern brut va dura ani și inversarea cursului va necesita o transformare costisitoare a modului în care economia funcționează

Implicațiile majore pentru restul lumii, deși inegale între țări și în interiorul țărilor, sunt o combinație de provocări pe care le-am mai văzut.

Scenariul de risc major pentru piețe este o volatilitate neliniștitoare și o funcționare defectuoasă. Este un risc care, spre deosebire de 2008-2009, este mai puțin relevant pentru bănci.

Aceasta este vestea bună. Dar migrarea riscului către sectorul nebancar prezintă încă amenințări pentru economia reală”.

 
Revista presei internaționale din 16 martie 2022