Războiul de la graniță: România poate profita de absența exporturilor agricole din Ucraina și Rusia

floarea_soarelui.png

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Ieri, reprezentanții Fondului Monetar Internațional au prezentat câteva estimări cu privire la evoluția, anul acesta, a economiei Ucrainei. În urmă cu câteva săptămâni, prognozele FMI arătau o scădere economică cu 10%. Ieri, un reprezentant al instituției financiare a declarat că dată fiind situația din Ucraina în care războiul face victime, creează fluxuri de refugiați, produce pagube majore infrastructurii critice și duce la blocaje ale lanțului de aprovizionare, evoluția economică din Ucraina va trebui reevaluată.

Reprezentantul FMI a făcut o comparație cu state aflate în ultimii ani în război, precum Irak, Yemen sau Siria, care au înregistrat scăderi cuprinse între 25% și 35%. De aceea, FMI se așteaptă ca scăderea economică a Ucrainei să se afle în aceleași tipare. Trebuie să înțelegem că o scădere cu 25%-35% este enormă, dar explicabilă prin situația de război în care se află țara.

Ieri, un oficial rus a anunțat intenția Federației Ruse de a interzice exporturile de zahăr, până la sfârșitul lunii august și exporturile de grâu, orz, secară și porumb până la jumătatea acestui an. Măsura ar fi necesară pentru a proteja consumul intern. Într-o anumită limită, pe baza unor licențe, exportul de cereale ar putea continua.

Autoritățile ucrainene au blocat și ele exportul mai multor produse de bază pentru aprovizionarea populației. Desigur, este greu de spus dacă Ucraina ar fi putut exporta efectiv mărfuri, având în vedere că porturile ucrainene de la Marea Neagră și Marea Azov sunt practic controlate de armata rusă.

În acest moment, economia globală constată cât de importante sunt produsele agricole din Ucraina și Rusia. Iată câteva exemple. Într-un an obișnuit, Ucraina și Rusia reprezintă aproximativ 80% din comerțul global cu ulei de floarea soarelui și făină de floarea soarelui.

Din cauza închiderii porturilor și a instalațiilor de prelucrare din Ucraina, exporturile au scăzut simțitor în această lună: exporturile de semințe au scăzut cu 57%, cele de ulei cu 14%, iar exporturile de făină s-au redus cu 13%, conform estimărilor Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite.

Floarea soarelui în topul producției

Ucraina este cel mai mare producător global de floarea-soarelui (17,5 milioane tone anual), urmată de Rusia (15,5 milioane tone) și Uniunea Europeană (peste 10 milioane tone). Este, de asemenea, cel mai mare producător global de ulei de floarea soarelui, urmată de Rusia și Uniunea Europeană.

Ca efect al incertitudinii privind exporturile din Marea Neagră, prețul concurenței din Argentina a crescut la ulei cu 47%, în mai puțin de două săptămâni.

Uniunea Europeană se aprovizionează cu jumătate din cantitatea de porumb pe care o consumă din Ucraina și cu o treime din îngrășăminte din Rusia. Belarus este un alt furnizor important de îngrășăminte, ale căror prețuri au crescut brusc, odată cu majorarea tarifului gazelor naturale.

Ucraina este al cincilea producător mondial de porumb excluzând Uniunea Europeană în ansamblu (producția cumulată de porumb, a celor 27 de state membre UE, plasând blocul comunitar pe locul al patrulea în lume).

Este clar din exemple că piața mondială a produselor agricole cunoaște deja un deficit din cauza lipsei mărfurilor din Ucraina și Rusia, drept urmare consumatorii se vor confrunta cu o creștere a prețurilor. Aceasta este situația producției realizate anul trecut și depozitată. Lucrurile sunt mai complicate în ceea ce privește înființarea culturilor din această toamnă, pentru că experții arată că dacă armata Rusiei va înainta spre vestul Ucrainei, aproximativ o treime din terenurile agricole nu vor putea fi cultivate.

Pentru fermierii români, conflictul armat din Ucraina poate fi o fereastră de oportunitate. Dacă recoltele de la jumătatea anului vor fi mari, România poate suplini parțial lipsa producției din Ucraina și absența Rusiei de pe piețele de export. Numai că producția agricolă românească nu depinde doar de fermieri, ci și de bunul Dumnezeu.

 
Rubrica Economia Reală din 15 martie 2022