Un avertisment: economia scade în ultima parte a anului 2021 și aduce fiorii recesiunii

calculator.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Economia românească a primit ieri un mic șoc. Vestea că în trimestrul al patrulea al anului trecut produsul intern brut a avut o scădere cu 0,5%, față de trimestrul precedent, este de rău augur. Această evoluție arată, pe de o parte, încetinirea economiei care este posibil să continue și în acest an și, pe de altă parte, aduce riscul ca economia să intre chiar într-o secvență de recesiune tehnică.

De altfel, reacția băncilor locale a fost rapidă. BCR și ING au revizuit în scădere prognozele de creștere pentru anul acesta, iar Banca Transilvania a anunțat că așteaptă să analizeze datele statistice extinse care vor apărea în luna martie.

Nu știm, în acest moment, factorii care au dus la încetinirea economiei la sfârșitul anului trecut, dar, câteva elemente sunt destul de clare, respectiv o creștere a inflației care a dus la o încetinire a consumului populației. Totodată, analizele Băncii Naționale a României arată că nici investițiile publice nu au mai reușit în partea a doua a anului trecut să aibă o contribuție pozitivă asupra evoluției produsului intern brut. De asemenea, anul trecut, din cauza creșterii deficitului de balanță comercială impactul negativ asupra PIB-ului a fost mai mare.

Scăderea din ultimul trimestru al anului trecut, în comparație cu perioada precedentă, este relevantă pentru că arată tendința economiei.

Este însă scăderea economică o problemă regională?

Este această tendință valabilă și pentru statele din regiune? Răspunsul este nu. Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia au avut creșteri în trimestrul patru 2021 cuprinse între 0,3% și 1,7%, în funcție de stat. Ceea ce arată că nu este vorba despre un fenomen regional, ci despre un răspuns diferit al economiilor și al guvernărilor la o problemă comună și anume creșterea inflației.

De altfel, doar patru state membre au înregistrat scăderi în ultimul trimestru al anului 2021: Germania, Estonia, Austria, și România.

Marea problemă vine din Germania, motorul economiei europene. După ce la jumătatea anului trecut, economia germană înregistra creșteri solide, la sfârșitul lui 2021, a scăzut cu 0,7%. Explicația acestei evoluții este dată de Institutul de Statistică german și nu este o surpriză prea mare. Este vorba despre valul patru al pandemiei, despre o scădere a consumului gospodăriilor și despre scăderea investițiilor din sectorul construcțiilor.

Încetinirea economiei germane este clară, dar ar fi important să fie evitată intrarea în recesiune. Nu ar fi prima oară, pentru că după scăderea din primul trimestru al anului trecut a urmat o creștere substanțială în următoarele trei luni.

A doua economie europeană, cea franceză, nu a avut același traseu precum cea germană. În ultimul trimestru 2021, Franța a avut o creștere cu 0,7%, față de trimestrul precedent. Statistica arată că a crescut consumul gospodăriilor, la fel ca și investițiile.

Economia franceză are o problemă acută și anume deficitul de balanță comercială, o evoluție care afectează negativ creșterea economică. Din acest punct de vedere, lucrurile seamănă cu ceea ce se întâmplă în economia românească.

În ultimii ani, cu excepția lui 2020, nivelul creșterii economice a fost un atuu important pentru România. A fost un fel de garanție pentru investitorii financiari sau direcți că lucrurile merg bine în economia locală, în pofida dezechilibrelor care există. Este un atuu pe care România, din păcate, este pe cale să îl piardă.

 
Rubrica Economia Reală din 16 februarie 2022