De ce a crescut prețul energiei electrice în România

energie_electrica.jpg

Coalitia este reunita in aceasta seara pentru noi discutii referitoare la criza facturilor mari la energie si gaze.
Coalitia este reunita in aceasta seara pentru noi discutii referitoare la criza facturilor mari la energie si gaze.
Sursa imaginii: 
pixabay.com

Criza energetică a adus o mulțime de interpretări, de speculații și de soluții conjuncturale. În ultima perioadă, au fost puse „tunurile” pe furnizorii de energie electrică. Ei au fost considerați vinovații de serviciu, dar s-a uitat că legislația privind plafonarea și compensarea facturilor la energie electrică a fost finalizată cu mare întârziere. Ceea ce nu scuză faptul că unii furnizori, dintre care Electrica a fost și amendată, au transmis facturi care ignoră legile.

S-a vorbit prea puțin în ultimele luni despre producători, despre structura producției și, în general, despre indicatorii fundamentali ai pieței de energie. De exemplu, o întrebare simplă și anume: „de ce cresc tarifele energiei electrice pe piața românească?” are nevoie de câteva explicații.

În primul rând, producătorii români de energie s-au împărțit, după spargerea companiei naționale din domeniu, din anul 1998, în funcție de resursa utilizată pentru producție. Apa, energia nucleară, cărbunele sunt sursele tradiționale. La ele se adaugă investițiile în surse regenerabile, precum eoliene și solare și câteva termocentrale dispersate în țară care produc energie electrică utilizând gazul natural.

Costurile producției de energie electrică sunt clare: cele mai mici sunt la Hidroelectrica, urmate de energia din surse nucleare, apoi, mai scumpă, este energia regenerabilă, eoliană și solară, cea obținută din gaze naturale și costurile cele mai mari sunt pentru energia produsă din cărbune.

Experții în domeniu arată că, pentru producătorii interni, așa-numitul preț marginal este dat de costurile de producție ale energiei electrice obținută din cărbune și din gaze naturale în centralele cu o tehnologie veche, din anii 1970-1980.

Prețul marginal

De altfel, prețul marginal este o noțiune esențială care se traduce prin faptul că prețul pieței este dat de companiile cu costurile cele mai mari. Este un fenomen care s-a văzut foarte clar pe parcursul crizei energetice. În România, această evoluție a pieței se manifestă prin faptul că Hidroelectrica sau Nuclearelectrica (producătorii cu cele mai mici costuri) își vând producția aproape de prețul companiilor care folosesc cărbuni sau gaze naturale. De altfel, „curba costurilor” arată și o altă tendință: cu cât crește consumul de energie electrică are loc și o creștere a prețului. În sensul că un consum mai mare aduce la vânzare și energia cu costurile cele mai ridicate.

În al doilea rând, piața românească are o particularitate. Respectiv, o pondere importantă a energiei tranzacționate, între 40% și 55%, o are așa-numita „piață a zilei următoare”, o piață pe termen foarte scurt. Este o soluție speculativă atât pentru companii, cât și pentru furnizori, care sperau că pe această piață de ultimă instanță pot găsi energie electrică la tarife mici. Doar că, în ultima perioadă, această tactică de business nu a dat roade.

„Pe piața zilei următoare” și „pe piața zilei” se tranzacționează cea mai mare parte a energiei regenerabile (din surse eoliene și solare) și aici se face legătura cu prețurile din import, pe piețele europene sau cele din afara Uniunii Europene.

În ultimii ani, Uniunea Europeană a dezvoltat piața energiei electrice, astfel că un cumpărător din România poate alege un furnizor din Ungaria, Cehia sau Slovacia. Iar instituțiile europene au mărit gradul de integrare și cu Germania, Austria sau Polonia. În felul acesta, în anul 2019, România a devenit pentru prima oară importator net de energie electrică, adică a importat mai mult decât a exportat. În anul 2020, importurile ajungeau la aproximativ 10% din totalul consumului. Suficient pentru a influența prețurile pe piața internă? Se pare că da.

Concluzia este că, în următorii ani, România va avea un deficit de capacitate de producție, iar prețul energiei electrice va depinde de prețul gazelor naturale, de cel al certificatelor de carbon și de costul energiei produsă din cărbune. Ceea ce ne arată că este posibil ca prețul energiei să nu scadă prea curând.

 
Rubrica Economia Reală din 17 ianuarie 2022