Atenți la factura la energie, pierdem din vedere semnalele economiei: creșterea deficitului comercial

energie.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

O îngrijorătoare evoluție a economiei românești este creșterea deficitului balanței comerciale. Desigur, creșterea inflației lovește direct în puterea de cumpărare a consumatorilor. Dar, deficitul balanței comerciale arată că economia românească este într-o situație dificilă, în sensul că importurile cresc de la un an la altul fără nicio reacție din partea administrației.

Cifrele sunt clare. În primele 11 luni ale anului trecut, deficitul comercial a fost de 21,3 miliarde euro, iar în urmă cu doi ani, înainte de pandemie, era de 15,5 miliarde euro, deci a avut o creștere cu 37%.

Dincolo de cifre și de acutizarea deficitului balanței comerciale, există un element care ar trebui să producă îngrijorare. Și anume faptul că au rămas doar trei capitole ale balanței, din care un domeniu este nesemnificativ, la care economia românească mai are excedent. Este vorba despre o zonă minoră, „uleiuri și grăsimi de origine animală și vegetală”, unde se înregistrează un excedent nesemnificativ de 58 milioane euro, despre grupa de mărfuri băuturi și tutun, cu un excedent 629 milioane euro.

Un al treilea capitol excedentar este cel al „materialelor crude”, cu un nivel de 482 milioane euro, care include produsele textile prelucrate în țară.

În afară de cele trei grupe de mărfuri excedentare, toate celelalte capitole sunt pe minus, adică au deficit. În fața acestei evoluții te poți întreba mai în glumă, mai în serios: „ce mai produce economia românească pentru piața locală și care mai este competitivitatea companiilor locale?”, în condițiile în care importurile cresc într-un ritm susținut.

De exemplu, deficitul la capitolul de alimente și animale vii a rămas la un nivel de 1,6 miliarde euro, la combustibili, deficitul a crescut cu 726 milioane euro, față de anul 2019, la produsele chimice deficitul a crescut cu 2,3 miliarde euro, iar la capitolul mașini și echipamente de transport, unde se înregistra în mod tradițional excedent, s-a ajuns de la un excedent de 571 milioane, în anul 2019, la un deficit de 806 milioane euro.

Posibile explicații există. Industria auto a traversat în pandemie mai multe crize suprapuse, respectiv, întârzierile în aprovizionarea cu semiconductori, scăderea vânzărilor de automobile și, pe un alt plan, presiunile privind protejarea mediului. Este clar că în aceste condiții producția auto la nivel global a suferit, iar această evoluție se simte și la companiile prezente în România, nu doar cele producătoare de mașini, ci și pentru firmele care fabrică piese și subansamble.

Accentuarea deficitului comercial la capitolul produse chimice se poate explica prin creșterea importurilor de substanțe active pentru medicamente și de produse dezinfectante. În primele 11 luni ale anului 2021 nu a fost vizibil și efectul închiderii celui mai mare producător de îngrășăminte chimice, în special pentru că existau stocuri. Dar este previzibil că în următoarele luni va crește importul de îngrășăminte chimice, ceea ce va contribui o dată în plus la majorarea deficitului comercial.

Este greu de spus dacă deteriorarea balanței comerciale este cauzată de criza pandemiei sau va avea un caracter permanent. Cu siguranță, însă, inflamarea deficitului comercial este dată de creșterea consumului.

Inflația și creșterea dobânzilor vor încetini importurile românești. Nu aceasta este soluția cea mai bună. Ar trebui să existe măsuri de creștere a exporturilor și de consolidare a vânzărilor pe piața internă. Un astfel de program, însă, este mult mai greu de făcut și de aplicat.

 
Rubrica Economia Reală din 12 ianuarie 2022