Efectul Omicron asupra marilor lanțuri de aprovizionare

containere.png

Containere în portul Shanghai, iulie 2021
Sursa imaginii: 
AP via rfi.fr

Apariția Omicron, noua variantă a coronavirusului, perturbă lanțurile de producție din întreaga lume. Țările încearcă să găsească soluții, dar trebuie să ne așteptăm la un nou șoc, spune Jean-Paul Pollin, profesor la Universitatea din Orléans și membru al Cercului Economiștilor într-un interviu pentru rfi.fr.

RFI: Câteva exemple, printre multe altele: marea companie de jocuri video Nintendo anticipează întârzieri de aprovizionare pentru consola sa Switch de la începutul anului 2022. Și asta din cauza deficitului global de semiconductori și a perturbărilor din lanțurile de aprovizionare. Taiwan și Japonia au în vedere o cooperare globală în acest sens, pentru a preveni aceste lipsuri în viitor. Este clar că diferitele țări încearcă să remedieze problema aprovizionării. Cu ce rezultate?

Jean-Paul Pollin: Este adevărat că țările au avut strategii destul de diferite în fața recrudescenței pandemiei. Acest lucru a avut un impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare. China merge pe o strategie „zero Covid”: închidem uzinele și izolăm cât se poate. Desigur, acest lucru pune o serie de companii în dificultate. Și astfel fabricarea produselor și livrarea acestora în întreaga lume a fost întârziată.

Este vorba de jocul comerțului international și al internaționalizării producției. Dar această globalizare, pentru că despre asta e vorba, s-a realizat într-un mod total necoordonat. Și, interdependențele din ce în ce mai mari dintre țări au solicitat o mai bună coordonare. Într-un fel, am fost prinși de globalizare uitând de problemele de securitate.

RFI: Dificultățile de aprovizionare există și în Franța. Odată cu apariția variantei Omicron, riscăm o amplificare a constrângerilor din industria franceză, a cărei aprovizionare depinde în proporție de 60% de zona euro, cea mai afectată de pandemie. Mai multe sectoare sunt afectate de aceste perturbări, inclusiv industria automobilelor, industria electronică, metalurgia și construcțiile. Pentru a-i ajuta, a fost pus în funcțiune planul de sprijin Bercy. Acest șoc de aprovizionare ar putea afecta creșterea economică franceză?

Jean-Paul Pollin: Această interdependență dintre diferitele țări este deosebit de puternică în zona euro. Există, desigur, o lipsă mondială de semiconductori, dar aceeași problemă afectează și lemnul utilizat în construcții. Există o lipsă de oțel care intră atât în construcția, cât și în fabricarea unui număr mare de produse. Germania, în special, este principalul furnizor de mijloace de producție din Franța.

Prin urmare, este clar că acest șoc de aprovizionare riscă să fie o povară asupra creșterii PIB-ului din Franța și din celelalte state membre. Cel puțin în primul trimestru al anului 2022. Așa s-a întâmplat și cu valurile anterioare. Prețurile de producție vor crește din nou. Liniile de producție riscă să fie închise. Evident, acest lucru afectează creșterea economică.

RFI: Guvernul așteaptă în continuare o creștere cu 4% a PIB-ului în Franța în 2022. După un început dificil al anului, va fi posibilă reluarea creșterii economiei franceze?

Jean-Paul Pollin: Se cunosc foarte puține lucruri despre această variantă nouă a virusului. Știm ca acesta se răspândeste repede, dar că ar putea fi mai puțin periculoasă decât varianta anterioară, Delta. Deci, este dificil în acest moment să spun. Totuși, dacă lucrurile ar merge așa cum a fost în valurile anterioare, putem vedea că de fiecare dată când a existat o cădere severă, măsurile luate de guvern au echilibrat lucrurile. Măsurile de sprijin au constat în menținerea cererii, pe de o parte, și menținerea ofertei cât mai mult posibil, pe de altă parte. Adică, se iau măsuri pentru a permite companiilor să supraviețuiască în perioada dificilă, astfel încât, atunci când începe redresarea, instrumentele de producție să nu fie foarte afectate.

Acest lucru a fost posibil în 2020 și 2021. Anul acesta, redresarea a fost mult mai puternică decât ne-am fi așteptat. Pur și simplu, nu putem continua să sprijinim producția pentru totdeauna, să subvenționăm întreprinderile atunci când de fapt nu există producție și munca nu se face. Franța are un nivel ridicat de datorii. Nu putem continua să întindem coarda la nesfârșit.

 

Traducere de Elena Neguș după interviul publicat de rfi.fr