Cât de echilibrat este bugetul pe 2022? „Unele categorii vor lupta pentru supraviețuire”

iohannis_ciuca.jpg

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă
Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă
Sursa imaginii: 
presidency.ro

Guvernul a aprobat proiectul bugetului de stat pe 2022, precum și proiectul bugetului asigurărilor de stat pe anul viitor. Consiliul Fiscal critică dur calcule prezentate de Guvern, despre care spune că par a nu fi realiste. Instituția anticipează un gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de peste 12 miliarde de lei. În condițiile date, „bugetul este totuși unul corect și realist, dar economiile pe care Guvernul vrea să le facă în acest an vor afecta anumite categorii ale populației”, atrage atenția profesorul universitar de economie Mircea Coșea.

Mircea Coșea: Este un buget pe care îl calific ca fiind corect și realist. Pleacă de la o situație clară, pe care o exprimă. A avut o exprimare în acest sens ministrul Finanțelor, care spunea că este un buget al unei țări sărace. O țară săracă în care 80% din populație trăiește sub linia sărăciei, care în România ar fi de 4.000 lei. Obiectivul Guvernului a fost de a reduce cheltuielile în așa fel încât bugetul să fie mai echilibrat. Lucrul ăsta se pare că este o greșeală. Amânarea punerii în aplicare a unor legi de creștere a salarizării în anumite domenii, economia pe care Guvernul vrea să o facă în acest an se dovedește a fi neacceptată de populație. Protestele care au început, grevele importante, arată că populația, anumite categorii socio-profesionale nu sunt de acord cu aceste reduceri de cheltuieli prin amânarea punerii în aplicare a unor legi.

Reporter: Oarecum pe bună dreptate, cred că am observat cu toții cât de mult a crescut costul zilnic al vieții în produse, în servicii...

MC: Nu se pune problema veridicității și autenticității acestor măsuri de protest. Ele sunt absolut justificate.

Rep: Mai mult decât atât, domnule Coșea, Consiliul Fiscal a spus că cifrele prezentate de Guvern în acest proiect de buget par a fi nerealiste. Instituția apreciază chiar un gol de venituri comparativ cu țintele asumate în buget de peste 12 miliarde de lei, sumă care reprezintă aproape 1% din produsul intern brut. Ce vă spun aceste temeri?

MC: În primul rând vreau să vă spun că la nivelul Consiliului Fiscal încă rămâne această poziție strict monetaristă prin care se măsoară bugetul în cifre. Sigur că la buget poți să găsești fel de fel de lipsuri, fel de fel de neechivalări de cifre. Dar în momentul de față bugetul trebuie să răspundă unei situații absolut stringente, salvarea populației din efectele unei crize distrugătoare. Sarcina Guvernului este în primul și în primul rând să găsească mijloacele pentru salvarea unor categorii importante a populației, care vor lupta pentru supraviețuire în viitor. Nu uitați că aceste creșteri importante ale prețurilor, ale facturilor fac ca bugetul familiei să fie destructurat chiar la nivelul clasei mijlocii. Până să discutăm despre anumite echilibre aritmetice ale bugetului, să discutăm despre orientarea pe care bugetul o are. Tocmai această orientare mi se pare discutabilă. E un buget de austeritate atât timp cât nu mărește veniturile, ci doar în anumite proporții foarte mici și la anumite categorii. Iar creșterea pensiilor este discutabilă. Plafoanele acelea de 1.600, 1.601, 2.200 arată ca populația pensionară care va fi ajutată este într-un număr limitat. Nu există din acest punct de vedere o aplicabilitate imediată a unor posibilități de creștere a calității vieții în România.

Rep: Și atunci, domnule Coșea, pentru a trage linie, ce probleme principale, de natură economică, financiară, credeți că ne așteaptă în 2022 la nivelul bugetului țării, dar și pentru fiecare om în parte? Cum apreciați că va fi viitorul an?

MC: La nivelul bugetului țării am suspiciuni în legătură cu capacitatea de creștere a colectărilor la buget. Creșterea colectărilor prin măsuri destul de curioase, precum închisoarea datornicilor, nu cred că va da rezultatele scontate. PNRR-ul nu funcționează încă. Ăsta e un lucru extrem de grav. Încă nu s-au pus în aplicare instrumentele de aplicabilitate. Iar pentru populație anul 2022 va foarte complicat. Guvernul, din momentul în care a plafonat prețul la energie și a trecut la compensări, care nici nu funcționează, nu a luat nicio măsură de corecție a greșelilor care s-au făcut la liberalizarea piețelor. Asta înseamnă că din aprilie ne vom întoarce la prețuri și mai mari la energie, la facturi și mai mari. Nu s-a rezolvat nimic, doar s-a amânat. În al doilea rând, nu putem să oprim inflația internațională. O putem modera din țară dacă am reuși să reducem importurile și să punem pe piață mai multe mărfuri românești. Pentru asta nu se face nimic. Agricultura ar trebui să investească bani în procesarea produselor. Nu se face lucrul ăsta. Iar lucrul care mă îngrijorează cel mai mult e nesiguranța pe care Guvernul o are în găsirea unei linii comune de guvernare. Deja la acest buget au început să apară diferențe de opinii. Ori, dacă acest Guvern nu reușește să aibă un consens pe marile probleme ale României, care înseamnă probleme de structură și de cârpire pe ici, pe colo a unor deficiențe care apar de la o săptămână la alta, anul 2022 nu va fi un an în care vom putea valorifica PNRR-ul. Deocamdată singura șansă pe care România o are să se redreseze este utilizarea eficientă și inteligentă, aș spune eu, a PNRR-ului. Dacă nu reușim lucrul ăsta, anii care vor urma vor fi la fel de grei.

Ascultă:

 
Profesorul universitar de economie Mircea Coșea, despre bugetul pe 2022