Un buget prea mic pentru promisiuni atât de mari

buget.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Dacă actualul ministru al finanțelor ar fi apărut în urmă cu câteva săptămâni din „spuma mării” politice, proiectul de buget pe anul 2022 prezentat la sfârșitul săptămânii trecute ar fi fost aproape perfect, pentru că are trei calități importante: nu exagerează cu cheltuielile, ține cont de presiunile care apasă asupra finanțelor publice din punctul de vedere al responsabilității fiscal-bugetare și ia în calcul angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană.

Mica problemă este că în urmă cu câteva luni actualul ministru al finanțelor, Adrian Câciu, susținea la orice emisiune de televiziune la care era invitat că în buget se găsesc bani pentru orice: pentru creșterea pensiilor și a salariilor, pentru investiții, pentru creșterea alocațiilor și așa mai departe.

Realitățile bugetului și ale economiei românești sunt, însă, altele. Veniturile nu pot crește spectaculos într-un an, iar cheltuielile trebuie ținute sub control. În această situație, declarațiile dinainte de a intra la guvernare nu seamănă cu ceea ce găsim în buget.

Așadar, iată lista pachetului social inclus în proiectul bugetului de stat. Creșterea alocațiilor pentru copii, creșterea salariilor personalului medical și a celui din sectorul de educație, cu 7%, în medie, spune ministrul finanțelor. Crește punctul de pensie cu 10%, se acordă o compensare pentru creșterea facturilor la energie, un ajutor anual pentru iarnă și se acordă tichete de vacanță, în valoare de 1.450 lei.

În schimb, există o listă lungă de amânări ale creșterilor de indemnizații sau ajutoare sociale. Îngheață salariile din administrația centrală și locală, inclusiv indemnizațiile demnitarilor, indemnizația de hrană se păstrează la nivelul acestui an, 4.160 lei pe an, se amână plata unei indemnizații de vacanță, indemnizația de merit rămâne la valoarea acestui an, adică 6.240 lei pe lună, se amână alocarea a 6% din produsul intern brut (PIB) către educație și a 1% din PIB pentru cercetare.

În continuare, se amână acordarea a 500 euro, echivalent în lei, pentru fiecare copil român și a cupoanelor sociale pentru educație, se amână intrarea în vigoare a legii privind venitul minim de incluziune și se aplică în continuare legea venitului minim garantat, pensiile pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene sunt și ele amânate.

De asemenea, personalului bugetar nu i se mai acordă tichete cadou și tichete culturale, nu se mai acordă premii, compensarea timpului lucrat peste program se va face doar cu zile libere, norma de hrană și de echipament pentru personalul din sectorul de apărare, de ordine publică și servicii speciale rămâne la același nivel.

Plățile aferente hotărârilor judecătorești referitoare la o serie de drepturi salariale ale personalului din sectorul bugetar se vor face, la fel ca și până acum, eșalonat. Aplicarea legii, aprobată anul trecut, referitoare la o serie de drepturi ale angajaților din domeniul feroviar, se amână din cauza impactului bugetar pe care l-ar fi determinat. Indemnizațiile sau ajutoarele pentru revoluționari, persecutați politic sau academicieni sunt și ele înghețate, ca și rentele viagere acordate sportivilor.

Am trecut în revistă lunga listă de salarii, indemnizații, ajutoare sau rente păstrate la nivelul acestui an, pentru a evidenția încă o dată presiunea care există asupra unui buget al cărui deficit trebuie să scadă gradual în următorii ani.

În rest, cele mai importante creșteri de alocări de fonduri, față de anul 2021, sunt la Ministerul Transporturilor și la cel al Investițiilor și Proiectelor Europene. Firesc, dacă ne gândim că așteptările de investiții vin de la cele două ministere. O primă concluzie referitoare la proiectul de buget pe anul viitor este că se confirmă, încă o dată, că marile promisiuni din opoziție se lovesc de cruda realitate bugetară de la putere.

 
Rubrica Economia Reală din 20 decembrie 2021