Bugetul, locul în care promisiunile guvernului se lovesc de realitatea rece a cifrelor

buget.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Datele bugetare pe primele 10 luni ale anului arată situația financiară pe care o preia noul guvern. Îmbucurător, deficitul bugetar este deocamdată mult sub nivelul prognozat pentru anul acesta, adică, doar 4% din PIB, în condițiile în care pe întregul an deficitul este estimat să ajungă la 7,2% din PIB.

Desigur, tradițional, în ultima lună a anului, din rațiuni greu de înțeles, deficitul bugetar crește mult și brusc. Există o explicație, respectiv în luna decembrie se plătesc facturile restante, atât la nivel central, cât și la nivel local.

Cu toate acestea, este greu de înțeles motivul pentru care plata facturilor „se înghesuie” în ultima lună a anului, în loc să existe o eșalonare periodică a plăților. Cu atât mai mult cu cât există în continuare întârzieri de plată ale statului, de exemplu, la TVA, care trebuie rambursat companiilor sau la concedii medicale.

Deocamdată, noul ministru al finanțelor a declarat că în continuare se plătesc hotărâri judecătorești vechi de câțiva ani, cu siguranță în contul unor salarii și al unor legi neaplicate, dar va exista și o creștere a cheltuielilor la capitoul dobânzi.

Să facem un calcul. Veniturile bugetare ar trebui să ajungă, în conformitate cu rectificarea bugetară la aproximativ 374 miliarde lei, iar deficitul la 84 miliarde lei. În aceste condiții, cheltuielile ar ajunge la 450 miliarde lei, ceea ce înseamnă că ar trebui să se cheltuiască 94 miliarde lei în două luni.

Conform mediei acestui an, în două luni ale anului ar trebui cheltuite doar 71 miliarde lei. Ceea ce înseamnă că pentru a ajunge la un deficit de 7% din PIB ar trebui să se cheltuiască mai mult cu 23 miliarde lei decât media acestui an. Pare greu de crezut, dar nu se știe niciodată.

Ce demonstrează acest calcul? Faptul că guvernul ar putea să păstreze deficitul bugetar destul de mult sub ținta de 7,2% din PIB.

Să facem și câteva corelații. După 10 luni, asistența socială și salariile au costat 215 miliarde lei. Ce semnificație are această cifră? Că pentru salarii și cheltuieli sociale s-a plătit mai mult decât toate veniturile fiscale obținute și 75% din veniturile bugetare curente. Dacă adăugăm și cheltuielile cu dobânzile, aproximativ 16 miliarde lei, ajungem la 80% din veniturile curente ale bugetului.

Semne de îngrijorare

S-a vorbit mult despre o așa-numită creștere a veniturilor bugetare din acest an ca fiind nemeritată, pentru că este datorată inflației. Este clar că prețurile mai mari au avut și un efect de creștere a încasărilor bugetare. Așa se întâmplă de fiecare dată când inflația urcă. Dar, nu este singura cauză. Veniturile bugetare au crescut și pe seama unor plăți amânate anul trecut și efectuate anul acesta, și, bineînțeles, datorită creșterii economiei.

Conjunctura a fost favorabilă. S-au încasat mai mulți la buget, dar, a fost o excepție, banii în plus nu vor mai veni și anul viitor. De asemenea, cheltuielile vor crește din cauza măsurilor de sprijin pentru stăpânirea efectelor creșterii prețurilor. La această oră, este greu de spus care vor fi măsurile de sprijin pentru combaterea pandemiei, întrucât nu știm cât de puternic vor lovi valurile viitoare.

Sunt, însă, câteva semne de îngrijorare. Anul acesta, salariile bugetare au fost înghețate, anul viitor vor crește. În plus, guvernul Ciucă a decis în ședința de ieri, că pentru posturile și funcțiile vacante se vor putea organiza concursuri. Ceea ce va însemna că vor crește cheltuielile cu salariile nu doar din indexarea lor, ci și din extinderea aparatului bugetar.

În anul 2021, fără a se face reforme, măcar s-au păstrat cheltuielile cu salariile sub control. Anul viitor, este posibil să avem o creștere neașteptat de mare. O situație care va pune sub presiune, în mod cert, deficitul bugetar. Un indicator care, să ne aducem aminte, va trebui să scadă în următorii ani pentru ca România să poată ieși din procedura de deficit excesiv.

 
Rubrica Economia Reală din 26 noiembrie 2021