Elanul de nestăvilit al instituțiilor de control din România

Asistăm în ultimele luni la un adevărat elan al instituțiilor de control din România. În domenii destul de diverse, controalele sunt tot mai dese, cu rezultate tot mai vizibile și cu sancțiuni tot mai spectaculoase.

Recent, Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor a avut controale la o serie de hypermarketuri care fac parte din marile rețele comerciale. Rezultatele au fost de-a dreptul revoltătoare pentru public, iar sancțiunile pe măsură.

După câteva zile de la controalele din supermarketuri, președintele ANPC a fost schimbat. Este greu de spus dacă rațiunile schimbării au fost cele politice sau cele tehnice, dar cert este că mișcarea a născut interpretări și speculații.

Doar că, după instalarea unui nou președinte, controalele Autorității pentru Protecția Consumatorilor au continuat, chiar ieri inspectorii luând decizia de a suspenda activitatea unei piețe mari din București și a unui magazin care face parte dintr-o rețea comercială.

Pe de altă parte, Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) a descoperit luna trecută parfumuri și îmbrăcăminte contrafăcute, în valoare de aproximativ 50.000 euro, care veneau din Turcia.

Nu este, totuși, spectaculos, pentru că astfel de capturi se întâmplă de mai multe ori pe an, ceea ce ne arată că s-a format deja o filieră pe ruta Turcia-România. Desigur, marea întrebare este: câte astfel de mărfuri scapă de controlul vameșilor?

Apetit pentru control

Recent, fiscul a declanșat o campanie de verificări vizând veniturile obținute de vloggeri și alte vedete ale internetului. De asemenea, ANAF le-a cerut profesorilor care fac meditații să își declare veniturile.

În altă ordine de idei, la granița de nord-est, controalele descoperă periodic transporturi ilegale de țigarete, dar întrebarea este: cât de eficiente sunt acțiunile de control și dacă ele reușesc să țină sub control fenomenul contrabandei?

Dar, nu doar vama, fiscul și protecția consumatorilor sunt instituții de control foarte active în ultima perioadă, ci și Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

În urmă cu câteva zile, inspectorii ANSVSA au descoperit 20 de tone de mațe de porc, provenite din China, care conțineau antibiotic peste limita permisă. Marfa trebuia să intre în România prin portul Constanța și urma să fie folosită pentru prepararea cârnaților, dar a fost distrusă sau returnată furnizorului. Nu este același lucru, dar comunicatul instituției nu este clar în această privință.

Să mai spunem că și președintele ANSVSA a fost schimbat recent, dar acest lucru pare a fi crescut apetitul pentru control. În tot acest elan, vicepreședintele ANSVSA a pus și degetul pe rana cea mai dureroasă: a declarat pentru Agerpres că „sunt 20.000 de samsari care vând ilegal în toată țara sute de porci vii și carne de porc fără documente”. Rezultatul acestui comerț ilegal este răspândirea pestei porcine africane. Despre zona de evaziune fiscală nu mai are sens să mai vorbim.

Vicepreședintele ANSVSA își propune „să extragă samsarii de sub umbrela micului fermier”, iar pentru acest lucru instituția va folosi o metodă specială numită „clientul misterios”, adică inspectori ai autorității vor lansa o cerere de cumpărare pentru a-i prinde în flagrant pe cei care se ocupă cu comerțul ilegal. Este o abordare corectă, a unei teme extrem de sensibile, care nu își găsește o rezolvare concretă de ani de zile.

Valul de controale atrage atenția. Poate fi interpretat în feluri diferite. Dar, dincolo de scenarii, controalele statului arată o parte din realitatea economiei românești. Aceea a contrabandei, a traficului ilegal și a evaziunii.

 
Rubrica Economia Reală din 23 noiembrie 2021