Cele mai mari forțe agricole europene. România, pe locul al șaptelea

agricultura_ue.jpg

Sursa imaginii: 
Facebook / Council of the European Union

Institutul de Statistică european a publicat o serie de date amănunțite despre sectorul agricol. Cifrele sunt de interes pentru că arată, pe de o parte, nivelul și structura agriculturii europene și, pe de altă parte, apar informații despre forța de muncă și despre utilizarea substanțelor pesticide în agricultura europeană.

Mai întâi, să vedem care sunt cele mai mari „puteri” agricole europene, din punctul de vedere al valorii producției agro-alimentare obținute. Franța este pe primul loc, cu o cifră de 76 miliarde euro, urmată de Germania, 57 miliarde euro, după care se situează, foarte aproape, Italia. Poziția a patra la nivel european este ocupată de Spania, după care se află Olanda și apoi Polonia, care generează o producție în valoare de 26 miliarde euro. Pe poziția a șaptea se află România, la o distanță destul de mare, cu o producție totală de 16,8 miliarde euro. În total, cele șapte state furnizează trei sferturi din producția agro-alimentară europeană.

Obișnuiți cu performanțele obținute de agricultura românească în sectorul producției vegetale, locul șapte la nivel european ar putea să pară surprinzător. Dar, trebuie să ținem cont că datele nu reflectă doar zona în care performează agricultura românească, respectiv culturile de grâu, floarea-soarelui, porumb sau rapiță.

Statistica europeană nu se limitează doar la cereale sau la producția vegetală, în general, ci ia în calcul toate sectoarele agricole. Astfel, culturile agricole reprezintă 53% din total, iar producția animală are o pondere de 38%. Este o explicație pentru care România se află pe locul al șaptelea la nivel european la capitolul producției agricole. România excelează la cultura vegetală și suferă în ceea ce privește producție animală.

Totuși, agricultura europeană are o pondere destul de redusă în produsul intern brut, respectiv doar 1,3% din PIB. Ceea ce înseamnă un nivel modest la nivelul economiei europene. Anul trecut, agricultura europeană a avut o ușoară scădere față de anul precedent, sub un procent, dar producția este în creștere clară, cu aproape o treime, în comparație cu anul 2010. Ceea ce arată progresul de necontestat pe care l-a înregistrat producția agricolă europeană.

Valoarea producției agricole a scăzut anul trecut cu aproximativ 1%, în comparație cu producția anului 2019, atunci când s-a înregistrat o valoare-record.

De altfel, România a înregistrat cea mai drastică scădere de la nivel european, 11%, în timp ce au fost state care s-au dovedit mult mai mai rezistente, valoarea producției agricole crescând într-un an aflat sub spectrul pandemiei.

În agricultura europeană lucrează echivalentul a 8,2 milioane de angajați cu normă întreagă, dar cifra nu este decât un calcul statistic, pentru că, în realitate, majoritatea angajaților nu sunt salariați permanent. Este, de altfel, un specific al forței de muncă în agricultură, inclusiv în România.

Eurostat prezintă și cifre referitoare la vânzările de pesticide, deci implicit la folosirea acestor substanțe. Tema este importantă în contextul în care strategia europeană „De la fermă la furculiță” își propune să reducă utilizarea acestor substanțe în agricultură. În acest context, în anul 2019, vânzările de pesticide au fost de aproximativ 334.000 de tone, în scădere față de cantitatea comercializată în perioada 2011-2018.  
Riscul cauzat de utilizarea pesticidelor a scăzut în mare parte, în ultimul deceniu. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în România (-62 %), Luxemburg (-50 %) și Danemarca (-47 %). Sunt indicatori care arată că agricultura românească este, din acest punct de vedere, pregătită de schimbările care vor urma în agricultura europeană. Cu toate acestea, punctele slabe sunt și ele destul de vizibile și se referă la deficitul comercial mare pe care România îl are la produsele agro-alimentare.

 
Rubrica Economia Reală din 17 noiembrie 2021