Cum ar trebui să se schimbe băncile

bnr_banca_centrala.jpg

Banca Nationala a Romaniei
Sursa imaginii: 
bnr.ro

Bancherii centrali sunt totdeauna foarte atenți cu analizele care privesc sistemul bancar. Este o regulă clară care se aplică peste tot în lume, pentru că bancherii centrali nu sunt analiști ai pieței financiare, ci prin informațiile transmise ei pot influența categorii largi de investitori și public.

În acest context, a fost extrem de interesantă prezentarea pe care a susținut-o recent, în cadrul unui eveniment, Nicolae Dănilă, actualmente consultant de strategie la Banca Națională a României. Dl. Dănilă este un bancher cu experiență, a lucrat mult timp la vârful unor bănci comerciale românești și apoi a fost membru în Consiliul de administrație al BNR. Este un profesionist care cunoaște foarte bine sistemul bancar și, în același timp, banca centrală.

„O analiză atentă asupra bilanțurilor bancare scoate în evidență importante vulnerabilități, precum provizioane insuficiente, profitabilitate scăzută, scăderea veniturilor și schimbări nesustenabile în structura acestora și lipsa unor ajustări necesare în modelul de business”, a afirmat Nicolae Dănilă, citat de publicația Hotnews.

Este o analiză destul de tranșantă, mai ales că în ultimii ani, toate rapoartele privitoare la sistemul bancar românesc arată soliditatea lui. Dacă analiza lui Nicolae Dănilă se referă la băncile care activează pe piața românească și nu la cele europene, trebuie să remarcăm că apar elemente noi, precum cele legate de provizioane insuficiente sau de schimbări nesustenabile în structura veniturilor sistemului bancar.

S-a întâmplat ceva cu băncile în perioada pandemiei?

Pentru a ne lămuri să aruncăm o privire asupra raportului anual de stabilitate financiară pe anul 2020, redactat de Banca Națională. În document se precizează că indicatorii de lichiditate nu au cunoscut ajustări negative importante în contextul pandemiei. Finanțarea sectorului bancar s-a dovedit stabilă având loc o consolidare a surselor atrase din economia reală.

În schimb, scăderea ratei creditelor neperformante a încetinit, iar calitatea activelor plasează sectorul bancar în categoria de risc intermediar, conform criteriilor Autorității Bancare Europene. Totodată, raportul BNR arată că există așteptări de creștere ale creditelor neperformante, în special, anul acesta. Deci, unele vulnerabilități sunt menționate și în raportul BNR, dar nu cu același ton pe care îl are Nicolae Dănilă.

De altfel, Nicolae Dănilă aduce și alte argumente pentru a arăta provocările sistemului bancar românesc. Astfel, se propune un parteneriat public-privat care să scoată din impas companiile viabile cu potențial de export. Nu este clar în ce ar putea consta un parteneriat public-privat, în acordarea de garanții de stat pentru credite, pe modelul programului IMM Invest sau în măsuri de sprijin acordate direct firmelor.

O altă propunere este ca băncile să aibă o abordare mai sofisticată, concomitent cu apelarea la instrumente și soluții specifice pieței de capital, precum conversia datoriilor în acțiuni, emiterea de acțiuni și obligațiuni sau sprijinirea listării companiilor.

Nicolae Dănilă crede că băncile ar trebui să se implice în derularea programului național de redresare și reziliență, în sensul că sistemul bancar să poată oferi prefinanțări, finanțări în stadiile de derulare operațională a proiectelor, precum și credite de investiții.

În final, o idee care spune că este nevoie de bănci cu capital preponderent românesc care să susțină economia reală și planul național de redresare și reziliență. Ideea este generoasă, doar că destul de complicată în contextul în care sistemul bancar românesc nu are prea multe bănci cu capital românesc, privat sau de stat. În concluzie, se propune o dinamizare și o diversificare a finanțărilor acordate de bănci. Totul este să vrea și să poată.

 
Rubrica Economia Reală din 9 noiembrie 2021