Blocajele de aprovizionare, lecția dură pe care o primesc economiile occidentale

Ceea ce părea trecător, acum tinde să devină permanent. Gluma se îngroașă. Este vorba despre lanțurile de aprovizionare la nivel mondial. Ceva s-a întâmplat și o dată cu instalarea pandemiei s-a rupt o verigă în lanțul de aprovizionare global.

Acest lucru a făcut ca tema să se afle în discuția grupurilor G20 și G7 cu ocazia reuniunii de toamnă a Fondului Monetar Internațional.

Mai întâi, datele problemei: 8,5% din containerele transportate la nivel mondial sunt blocate în porturile lumii, ceea ce înseamnă un nivel dublu față de începutul acestui an.

Experții dau vina pe o situație extrem de simplă: cererea mai mare decât oferta, iar oferta este limitată, în plus, de un deficit al forței de muncă. Firmele de logistică găsesc cu greu să angajeze, de exemplu, manipulatori sau șoferi.

Pentru a reduce timpii de așteptare în porturi, toată lumea se mobilizează. Sindicatul docherilor din Statele Unite ale Americii a acceptat ca angajații să lucreze și noaptea, dar și la sfârșit de săptămână. De asemenea, marile companii din sectorul de retail și-au asumat să lucreze și în schimbul de noapte pentru a descongestiona marfa din porturi.

Deocamdată, politicienii spun doar vorbe. Ministrul de finanțe britanic a cerut la reuniunea grupului G7 „o mai bună coordonare pentru ca lanțurile de aprovizionare să devină mai reziliente”, iar guvernatorul băncii centrale italiene a declarat în cadrul unei conferințe de presă la grupul G20 că va mai dura până când se va regla situația aprovizionării la nivel global și a continuat spunând că decidenții vor să înțeleagă dacă există factori structurali care creează blocaje.

În tot acest timp, o serie de produse, precum bicicletele, mingile de tenis sau chiar telefoanele mobile, au devenit „mărfuri rare” în magazinele din America.

Un alt exemplu din același registru al blocajului lanțului de aprovizionare global este cel al industriilor de textile și încălțăminte. În Vietnam, pandemia a reizbucnit, o parte a populației a reintrat în carantină, iar efectul a fost că multe fabrici au fost închise. Rezultatele se văd. Compania Nike, firmă care produce aproximativ jumătate din pantofi în Vietnam, a anunțat deja că va avea o scădere a vânzărilor în acest an, din cauza problemelor de aprovizionare.

Mai multe companii au anunțat că se retrag din Vietnam...

Este cazul firmelor Nike, Adidas sau Uniqlo care susțin că retragerea producției din Vietnam este temporară, dar, în orice caz, în acest moment, producția este afectată.

În ultimii ani, Vietnam a avut un aflux de investitori și de comercianți care s-au orientat către această țară din cauza războiului comercial dintre China și Statele Unite. În primă fază, anul trecut, Vietnam a reușit să facă față pandemiei prin măsuri de carantină. Dar, anul acesta, din cauza unei slabe rate de vaccinare, numărul îmbolnăvirilor a urcat periculos, ceea ce a dus la contracția economiei.

Exemplul Vietnam arată încă odată foarte clar că dependența de o regiune sau de o țară pentru aprovizionarea la nivel global este nocivă. Experții cred că situația complicată din comerțul internațional ar putea continua. Din acest punct de vedere, o soluție bună poate fi diversificarea surselor de aprovizionare prin investiții sau relocarea producției.

De exemplu, o companie germană a inaugurat în Austria, în această vară, o fabrică de semiconductori, în plină criză globală a acestor componente. Este a doua fabrică a firmei germane, prima fiind la Dresda, în Germania, iar investiția s-a ridicat la 1,6 miliarde euro. Iată câteva repere ale investiției: a fost anunțată în luna mai 2018, construcția a început în prima jumătate a anului 2019 și a fost inaugurată în luna august a acestui an. Proiectul a beneficiat și de un ajutor de stat în valoare de 150 milioane euro, în cadrul unui program european pentru microelectronică. Fără comentarii. Doar o concluzie: blocajele de aprovizionare ar putea schimba radical lanțurile comerciale internaționale.

 
Rubrica Economia Reală din 15 octombrie 2021