Guvernatorul Băncii Ungariei: economia României, progres impresionant ultimii 30 de ani

Dacă în 1990, decalajul economic între România şi Ungaria era extrem de mare, în perioada care a trecut de atunci România a reuşit să îl reducă substanţial, ba chiar să devanseze Ungaria în anumite domenii. Dar acest progres a avut şi costuri, afirmă într-un articol comparativ guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei.

Guvernatorul György Matolcsy analizează evoluţiile celor două ţări pentru a identifica măsurile adoptate în vederea dezvoltării şi care dintre cele urmate de România ar fi benefice şi pentru Ungaria.

Ca punct de pornire Matolcsy foloseşte gradul de dezvoltare a ţărilor regiunii faţă de media Uniunii Europene, în 1990. Pe atunci, aceasta era de 34% în cazul României şi 57% în Ungaria, deci o diferenţă de peste 20%. Însă în cei 30 de ani care au trecut de atunci, proporţia a fost inversă în ce priveşte gradul de recuperare al acestui decalaj: 17,5% în Ungaria şi 37% în România.

Cum a reuşit România această performanţă?

Când vorbim de dezvoltarea ţărilor foste comuniste, de cele mai multe ori sunt menţionate ca model ţările baltice. România a reuşit să urmeze o dinamică a dezvoltării similară cu cea statelor baltice, dar cu un preţ destul de mare: un grad ridicat al dezechilibrului financiar, explică Matolcsy.

Deficitele bugetare, creşterea ratei datoriei de stat, lipsa de echilibru în balanţa de plăţi, inflaţia au fost în anii trecuţi peste cele din ţările regiunii. Modelul care permite creşterea rapidă nu se asociază cu echilibre sustenabile, de aceea ritmul recuperării din România nu poate fi privit ca unul sustenabil, afirmă guvernatorul băncii naţionale.

 

Dar să vedem şi părţile bune ale creşterii economice din România

Dacă Ungaria a urmat calea unei creşteri bazate pe atragerea extensivă a forţei de muncă în economie, România s-a concentrat pe atragerea intensivă a capitalului în deceniul care a trecut. Aceasta s-a datorat în mare parte construcţiilor de locuinţe, cumpărate în număr mare de familiile din România.

Dar în paralel a crescut şi productivitatea muncii, mai ales în agricultură şi în sectorul serviciilor, dar slab în industrie şi construcţii.

Un domeniu în care România excelează în mod clar este cel al tranziţiei digitale. Creşterea sectorului IT în economia României a ajuns pe locul 5 în Uniunea Europeană, în timp ce în Ungaria, pe locul 2 din coadă - atrage atenţia Matolcsy.

Dezavantajul modelului românesc este că de bazează excesiv pe consum, iar gradul ocupării locurilor de muncă este scăzut. Nivelul de consum al familiilor române este ridicat, dar cel al economisirilor şi averile lor sunt scăzute. Ca să înţelegem diferenţele, rata de consum în România este de 63%, iar în Ungaria, sub 50%.

În concluzie, succesele României se bazează pe punctele forte ale modelelor nord-europene, iar riscurile, pe punctele slabe ale ţărilor sudice.