Planurile premierului Florin Cîțu și preocupările investitorilor francezi în România

citu_ccifer.jpg

Premierul Florin Cîțu în timpul conferinței online ”Matinal Digital” organizată de Camera Franceză de Comerț și Industrie din România, Palatul Victoria, București, 22 iulie 2021
Sursa imaginii: 
gov.ro

România se pregătește pentru o tranziție economică și ecologică de proporții. Planul Național de Redresare și Reziliență precum și viitorul Buget European oferă sursele financiare necesare acestor transformări. Reducerea emisiilor de CO2, pregătirea forței de muncă sau consolidarea sectorului agricol reprezintă provocări importante. Iată principalele teme ale discuției de ieri dintre premierul Florin Cîțu și reprezentanții mediului de afaceri francez din România.

Am asistat ieri la dialogul dintre premierul Florin Cîțu și reprezentanții investitorilor francezi în România, în cadrul evenimentului Matinal Digital organizat de Camera Franceză de Comerț și Industrie din România. Un eveniment care a prilejuit câteva remarci interesante, de ambele părți.

Și aceasta, după cum spunea ambasadoarea Franței la București, doamna Laurence Auer, într-un context în care, după criza sanitară, Uniunea Europeană plănuiește ”să devină o putere industrială vizibilă, fapt ce se va reflecta și asupra suveranității strategice a țărilor noastre”.

Peste 3000 de companii cu capital francez sunt prezente în România, în domenii diferite, de la IT, finanțe, aeronautică, automobile, imobiliare, industrie agroalimentară, până la industria farmaceutică, energie și logistică. În ultimele două decenii, Franța s-a aflat mereu în Top 5 al investitorilor străini, astfel încât interesul mediului de afaceri francez din România față de planurile guvernului, post-pandemie, este evident.

De partea sa, premierul Florin Cîțu a promis reformă şi investiţii, cu un plan de dezvoltare pe termen mediu, până în 2028.

De la low cost la competitivitate

Potrivit șefului guvernului, România trece la un mod de dezvoltare în care atractivitatea pentru investiții să nu mai fie legată de locuri de muncă ieftine.

”Apreciem foarte mult parteneriatul româno-francez în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi susţinerea pentru ca România să primească invitaţia de aderare la OCDE ”, a spus premierul, care a insistat că investițiile din fondurile europene vor avea parteneri din mediul privat.

O afirmație a lui Florin Cîțu, care deja a generat comentarii, a fost cea privitoare la eficiența investițiilor publice: ”Cei care doresc să facă cercetare trebuie să fie în competiţie între ei pentru resurse. (…) Nu sunt adeptul investirii banului public oriunde, doar pentru că i se spune cercetare şi trebuie să investim fără să avem rezultate”, a spus premierul, care a pus în aceeași categorie domenii precum educația și sănătatea.

Dar la fel de interesant este să privim și către preocupările exprimate de reprezentanții mediului de afaceri francez în România.

O temă importantă a fost cea a mizelor tranziției verzi, în condițiile noului pachet legislativ prezentat de Comisia Europeană. S-au făcut progrese, dar drumul este încă lung, au atras atenția oamenii de afaceri francezi. România trebuie să relanseze dezvoltarea energiei regenerabile, eoliene offshore și a celei nucleare. Iar transformările impuse de tranziția verde presupun ca lanțurile industriale să fie lipsite de generare de CO2.

O altă temă: România trece astăzi de la un model economic bazat pe industria low-cost la un model bazat pe competitivitate, în țară existând numeroase întreprinderi industriale de mare succes. În aceste condiții, este esențială pregătirea unei forțe de muncă competitive, creșterea nivelului cercetării științifice și a inovării.

Revoluția mentalității

România are nevoie de un sistem educațional performant, corelat cu politici publice care să asigure trecerea rapidă de la un domeniu la altul și, nu în ultimul rând, de o revoluție a mentalității, au atras atenția investitorii francezi.

Pentru a depăși deficitul structural al forței de muncă, în rândul măsurilor prioritare trebuie să se regăsească stoparea migrației, atragerea diasporei înapoi în România, activarea populației inactive.

Agricultura nu putea lipsi din aria de preocupări, în condițiile în care în România, agricultura reprezintă peste 4% din PIB, comparativ cu 1% în Franța și Germania.

Cu toate acestea, România suferă de un deficit comercial cu Uniunea Europeană. În acest context, foarte importantă este consolidarea producției locale (mai ales de fructe, legume și carne de porc), creșterea prelucrării locale a materiilor prime agricole și creșterea capacității tehnologice, au mai spus investitorii francezi.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 23 iulie 2021