Agricultori de subzistență

agricultura.jpg

Image source: 
pixabay.com

Dintr-una din anexele care însoțesc datele statistice privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor din România aflăm o informație cât se poate de surprinzătoare. Așadar, statistica ne spune că, în România, în medie, un agricultor câștigă lunar 998 lei. Pentru comparație, un șomer câștiga, anul trecut, 911 lei pe lună, un pensionar 1.624 lei, iar un salariat avea venituri medii de 2.625 lei pe lună.

În primul rând, trebuie remarcat că un agricultor câștigă aproape cât un șomer și mai puțin decât un pensionar. Și atunci, trebuie să ne întrebăm dacă lucrurile stau astfel în realitate. Desigur, statisticile nu pot fi contestate, nu avem nici instrumentele, nici datele necesare. Dar, informațiile pot fi interpretate.

Cum se ajunge ca un agricultor să aibă venituri mai mici de 1.000 lei pe lună? Cine sunt agricultorii care intră în această statistică? Logic, în rândul agricultorilor se află cei care locuiesc în mediul rural și care lucrează, fără contracte de muncă, pentru fermieri, dar și propriul teren.

Nu sunt incluși în categoria agricultorilor pensionarii retrași la țară sau salariații din orașe care au și o mică proprietate, teren sau casă, în zona rurală.

Și atunci, mai rămân agricultorii get-beget, care lucrează în domeniu. Dar, de ce au venituri de sub 1.000 lei pe lună? Pentru că nu sunt angajați în fermele mari, nu au un salariu constant și nici un contract de muncă. Lucrează ca zilieri, înregistrați sau nu, în marile ferme sau în gospodăriile populației pentru o plată de aproximativ 100 de lei pe zi. Bani care, în cele mai multe cazuri, sunt încasați „la negru” și care evident nu apar în statistici.

Nu sunt singurele venituri pe care agricultorii le obțin fără să fie înregistrate oficial. Cu siguranță, îi găsim vânzând produsele pe care le obțin în gospodărie pe marginea drumurilor naționale. A ajuns deja să fie un mod tradițional de a face comerț. De asemenea, o parte din agricultorii noștri ar putea fi cei care își transformă gospodăria în mini-ferme de animale și care vând apoi prin târguri și oboare porcii sau vitele pe care le-au crescut.

Agricultorii din statistici cultivă terenul pe care îl au și valorifică o parte din produsele obținute în piețe sau direct către consumatori. Totodată, agricultorii sunt cei care consumă bunuri pe care le produc în propria gospodărie. Autoconsumul este o parte importantă din consumul total al celor care locuiesc în mediul rural și este doar parțial suprins în statistici.

Cu alte cuvinte, agricultorii români trăiesc în felul următor: au venituri lunare oficiale mai mici de 1.000 de lei pe care le completează muncind la negru cu ziua, vânzând fără fiscalizare o parte din produsele pe care le produc și restul folosindu-le în propria gospodărie. Este un crâmpei din economia reală, dar care explică motivul pentru care agricultorii au în statistici un venit mai mic decât cel al pensionarilor și aproape egal cu al șomerilor.

De fapt, datele statistice ne arată punctele slabe ale agriculturii românești. Avem și tractoriști sau mecanizatori care câștigă 1.000 euro pe lună, avem ingineri agronomi sau medici veterinari care au salarii mai mari decât media pe țară și avem muncitori în ferme care câștigă mai mult decât salariul minim. Dar, aceștia se încadrează la capitolul salariați.

Problema agricultorilor este aceea că sunt o categorie specială, după cum se poate vedea. Ei reprezintă, de fapt, ceea ce se numește agricultura de subzistență. O agricultură de subzistență cu venituri pe măsură.

Agricultorii și agricultura de subzistență ar trebuie să se schimbe. Dacă nu se vor schimba, un agricultor se va întreba, la fel ca acum: de ce să mă duc să muncesc dacă voi câștiga tot cât un șomer? Până să se schimbe ceva, statul se va face în continuare că nu vede mica evaziune, iar agricultorii vor trăi de pe o zi pe alta.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 9 iunie 2021