Franța-Germania, creșterea datoriei publice și a deficitului bugetar. România este în tendința europeană

datorie.jpg

Image source: 
pixabay.com

Marea discuție din România despre creșterea datoriei publice, poate fi extinsă la nivel european. Nu doar în România a urcat datoria, ci și în cele mai mari economii ale Uniunii Europene, Germania și Franța.

Recent, institutele naționale de statistică au prezentat o serie de date privind situația datoriei publice. În Germania, datoria a ajuns la sfârșitul anului trecut la 2.171 miliarde euro. De remarcat că în ultimul trimestru al anului trecut, datoria germană a scăzut față de trimestrul anterior cu 1%, practic o reducere puțin semnificativă.

Datoria germană a crescut la 26.128 euro pe locuitor de la 22.857 euro per capita, în anul 2019. În termeni nominali, datoria publică a crescut anul trecut cu 272 miliarde euro.

În ceea ce privește Franța, datoria publică a avut anul trecut o tendință asemănătoare cu cea din Germania. O creștere foarte mare pe întregul an, o scădere ușoară în trimestrul IV 2020 și o creștere ca pondere în produsul intern brut.

Mai exact, datoria publică franceză a crescut anul trecut cu 271 miliarde euro, foarte aproape de datoria germană, care a urcat cu 272 miliarde euro, și a ajuns la 115,7% din PIB, după ce la sfârșitul anului precedent era de numai 97,6% din PIB.

Bineînțeles că privind cifrele celor mai mari economii europene înțelegem că ele nu se compară cu cele ale economiei românești. Dar, nici economiile nu sunt comparabile. Ceea ce trebuie înțeles este că majoritatea economiilor la nivel global s-au împrumutat masiv anul trecut și drept urmare nivelul datoriei publice a urcat semnificativ.

Experții se întreabă cum va fi plătită datoria, cum se vor întoarce statele europene la nivelul de siguranță cerut de Tratatul de la Maastricht și dacă nu cumva este cazul să se pună problema anulării unei părți a datoriei.

Sunt teme care frământă Uniunea Europeană și care primesc răspunsuri diferite. Dar, cert este că regulile europene nu își vor mai permite să facă diferențe între economii, adică să ceară unor state să reducă mai repede decât altele nivelul datoriei publice sau deficitul bugetar.

Din acest punct de vedere, România poate considera că are o poziție destul de bună, numai că economia locală are o altă zonă sensibilă. Și anume aceea că are nevoie de finanțare masivă și anul acesta, deci piețele financiare vor trebui să aibă încredere în evoluția economiei românești pentru a o împrumuta.

În altă ordine de idei, recent, Franța a publicat datele de buget ale anului 2020. Anul trecut, s-a încheiat cu un deficit bugetar de 9,2% din PIB, aproape egal cu cel al României, cu scăderi de venituri bugetare cu 5% față de anul 2019 și o creștere a cheltuielilor cu 7%, în comparație cu anul 2019. Aceste evoluții arată încă o dată că economia românească a fost în tendința europeană.

De altfel, pandemia a influențat semnificativ bugetul de stat al Franței, statul european cu cel mai mare procent al veniturilor în PIB, care s-au diminuat cu 0,6% din PIB, de la 53,5 la 52,9% din PIB. Dacă veniturile au rezistat rezonabil, cheltuielile au sărit mult, respectiv de la 55,4% la 62% din PIB.

În fine, întorcându-ne în România. Execuția bugetară pe primele două luni ale acestui an arată un avans al deficitului bugetar, care a ajuns la 1,14% din PIB, dar și o creștere a veniturilor cu 4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile bugetare au depășit cu mult creșterea veniturilor, fiind în primele două luni ale anului cu 11% mai mari în comparație cu anul 2019.

În concluzie, evoluția bugetară și a datoriei publice sunt asemănătoare în întreaga economie europeană. România nu este nicidecum o excepție așa cum se sugerează uneori, ci intră în normalitatea europeană.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 31 martie 2021