Britanicii adaptează coșul de consum al inflației la realitatea consumului

inflatie_crescut_aprilie_produs_scumpit.jpg

Image source: 
pixabay.com

Institutul de Statistică britanic a ajustat coșul de produse urmărite pentru stabilirea inflației. De fapt, specialiștii au modificat lista de articole selecționate pentru a calcula mai corect costul vieții în Marea Britanie. Este vorba despre adaptarea la felul în care s-au schimbat obiceiurile de consum de la începutul pandemiei.

De exemplu, telemunca a modificat radical viața salariaților. Faptul că angajații nu s-au mai dus la birou a făcut ca hainele elegante să fie înlocuite cu costume de trening pentru bărbați și cu hanorace pentru femei. Închiderea sălilor de sport a avut ca efect că o parte din cetățeni și-au făcut exercițiile fizice acasă. De aceea, statisticienii britanici au inclus în lista produselor monitorizate îmbrăcămintea sport pentru femei și bărbați sau halterele folosite în gospodărie.

Gelurile dezinfectante pentru mâini, care erau produse de nișe în anul 2019, au devenit acum mărfuri de bază pentru consumatori. De aceea, și dezinfectanții au fost introduși în listă. Mașinile hibride și cele electrice au fost și ele adăugate în coșul de consum, cu atât mai mult cu cât din anul 2030, Marea Britanie va interzice automobilele care funcționează pe bază de combustibili fosili.

Chiar și unele sortimente de covoare, care nu mai sunt folosite la domiciliu, au fost excluse din coșul de consum avut în vedere la calcularea inflației. Dar, nu doar pandemia și telemunca au schimbat obiceiurile consumatorilor, ci și încercarea de a proteja mediul înconjurător și orientarea către alimente mai sănătoase. Drept urmare, ciocolata albă a fost înlocuită cu produse din malț, iar sticlele reutilizabile și cerealele fără gluten au fost introduse în calculul inflației. În total, anul acesta institutul de statistică britanic a adăugat 17 articole noi, a scos de pe listă 10 produse, iar 729 au rămas neschimbate.

Este remarcabilă flexibilitatea specialiștilor britanici care au ajustat în timp record, un an, culegerea datelor statistice pe baza cărora se stabilește rata inflației la realitatea schimbată a economiei și la comportamentul consumatorilor. Din acest punct de vedere, România și Uniunea Europeană, în general, sunt mult mai lente în reacție.

În altă ordine de idei, ieri, Institutul Sapiens, o organizație cu orientare liberală, a dat publicității un studiu privind telemunca în Franța. Cifrele sintetice arată că apelul la telemuncă a permis salvarea între 210 și 230 miliarde euro din produsul intern brut, adică aproape 9%. Prin salvarea PIB se înțelege că măsura de lucru de la domiciliu a reușit să producă 200 miliarde euro, care în lipsa acestei metode de lucru nu ar fi fost realizați.

Pentru companii, telemunca a adus o diminuare a absențelor angajaților, o reducere a chiriilor plătite către proprietarii de clădiri și o creștere a productivității muncii cu 22%. De partea cealaltă, angajații au putut să își echilibreze raportul dintre viața profesională și cea privată. Totodată, studiul arată că telemunca a apropiat nivelul salarial dintre bărbați și femei și a ajutat la integrarea mai rapidă în muncă a persoanelor cu handicap.

Munca de la distanță a eliminat și drumurile de acasă la birou ceea ce a însemnat și o reducere cu 2,3 milioane de tone a emisiilor de dioxid de carbon.

Studiul Institutului Sapiens prezintă și o serie de propuneri care arată că o prelungire a telemuncii va trebui să ducă la o schimbare a legislației sau că se poate utiliza această formă de activitate pentru angajații care mai au câțiva ani până la pensie.

În pofida câștigurilor evidente pe care le aduce telemunca, sunt și specialiști care avertizează că, pe termen lung, nivelul de productivitate scade, iar angajații devin, cu timpul, mai puțin eficienți. În concluzie, pandemia a schimbat nu doar stilul de a munci, dar și produsele și mărfurile luate în calculul inflației.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 16 martie 2021