Europa și America aruncă bani cu nemiluita în economie. O singură problemă: inflația

dolari.jpg

Image source: 
pixabay.com

Ieri, președintele american, Joe Biden, a semnat pachetul de stimulare a economiei în valoare de 1.900 miliarde dolari. Este al treilea pachet de redresare a economiei, primul a fost în martie 2020, în valoare de 2.000 miliarde și al doilea în decembrie anul trecut, de 915 miliarde dolari. De unde atât de mulți bani? 

Este evident că din mașina de tipărit a băncii centrale americane. De altfel, Rezerva Federală a susținut în ultimul deceniu toate aceste programe de relansare a economiei.

Mijloacele folosite pentru rezolvarea crizei financiare au fost diferite, în sensul că, inițial, injecția de lichiditate s-a făcut către instituțiile financiare aflate în dificultate, iar în faza a doua, programele derulate de banca centrală americană au inclus și cumpărarea de obligațiuni de stat.

Ce cuprinde noul plan de stimulare a economiei votat de Congres?

  • Trimiterea unui cec de 1.400 dolari pentru milioane de americani,
  •  plata a 300 dolari pe săptămână pentru șomeri, în plus față de indemnizația de șomaj,
  • 350 miliarde pentru guvernele statelor,
  • 130 miliarde dolari pentru modernizarea infrastructurii școlare,
  • 9 miliarde pentru realizarea campaniei de vaccinare,
  • 20 miliarde dolari pentru cercetări legate de modernizarea vaccinului,
  • un credit fiscal în valoare de 3.600 dolari pentru copii în vârstă de până la șase ani și, în fine,
  • un credit fiscal de 3.000 dolari pentru copii în vârstă de până la 17 ani.

Dacă asta nu înseamnă bani aruncați din elicopter, atunci ce ar mai putea fi?

Marea problemă a acestor măsuri este aceea că în mod normal ele ajung să creeze inflație. Teoria economică arată că o injecție masivă de lichidități în piață naște inflația. Culmea este că logica economică nu s-a aplicat în criza din 2008-2010 și după aceea.

În toată perioada care a urmat crizei financiare liniile de finanțare au fost generoase, numai că nu au dat naștere unei inflații mari. Experții explică acest fenomen prin faptul că nivelul consumului nu a crescut spectaculos, ceea ce a făcut ca producătorii să nu crească prețurile.

În același timp, o parte din banii din economie s-au dus către piața de capital. În ultimii ani, bursa americană a bătut record după record.

Va fi acum altfel? Vom avea inflație? Unii economiști cred că, de data aceasta, creșterea inflației nu va putea fi evitată. Ei argumentează prin faptul că între anii 2008-2014 a avut loc și o creștere a productivității muncii, ceea ce a dus la un reglaj automat în economie și a evitat inflația.

Dar, America nu este singura economie în care băltesc banii. Și zona euro este în această situație. În ultimii ani, Banca Centrală Europeană a derulat programe masive de achiziții de obligațiuni și de asigurare a finanțării sistemului bancar.

Aceste programe nu înseamnă altceva decât cumpărarea de titluri de datorie ale statelor sau ale companiilor, dar și gestionarea lichidității din sectorul bancar. Ceea ce echivalează cu lăsarea în economie a mii de miliarde de euro.

Creșterea randamentelor obligațiunilor americane la 10 ani a reaprins frica de inflație. Dar, chiar ieri BCE a transmis un nou semnal că va continua să răscumpere obligațiuni suverane pentru a calma piețele și pentru a îndepărta temerile privind creșterea inflației.

Și Banca Centrală Europeană are un pachet de achiziții de obligațiuni în valoare de 1.850 miliarde euro. Suma este apropiată de cea a programului american, numai că este cheltuită diferit.

Oficialii Băncii Centrale Europene îi liniștesc pe cei care se tem de creșterea inflației menținând prognoza la cote joase: 1,5%, anul acesta, și 1,2%, anul viitor.

Apariția inflației ar da peste cap tot eșafodajul pe care este construită relansarea economiei mondiale, care în esență înseamnă bani mulți și ieftini.

Inflația ar obliga băncile centrale să crească dobânzile ceea ce ar fi dezastruos pentru o economie instabilă. Așadar, riscul cel mai mare pe care îl aduce inflația este să strice planurile privind relansarea economiei mondiale.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 12 martie 2021