Buget: salariile, de patru ori mai mult decât investițiile; veniturile ajung pentru salarii, dobânzi și asistență socială

Se apropie ziua în care bugetul de stat pe anul acesta va fi prezentat în Parlament. Desigur, la începutul lunii februarie, atunci când vor fi publice toate cifrele de buget, vor exista numeroase dezbateri și analize. Până atunci, este util să observăm contextul economic și bugetar în care se află România. De exemplu, putem să facem câteva corelații din datele bugetului pe primele 11 luni ale anului trecut. Ele sunt relevante pentru a înțelege de unde se pleacă la construcția bugetului din acest an.

Astfel, cheltuielile cu salariile bugetare plus cele cu asistența socială și cele cu dobânzile sunt aproape egale cu veniturile curente ale statului. Acest lucru arată că este foarte aproape momentul în care tot ce se încasează la buget se va cheltui doar pentru salarii, cheltuieli sociale și plata datoriilor ajunse la scadență.

Este adevărat că există și un context special și anume criza sanitară care a scăzut veniturile bugetare și a crescut cheltuielile din cauza programelor de susținere a economiei. Anul trecut, de exemplu, la capitolul cheltuieli cu asistența socială, alături de pensii, au fost incluse și o parte din ajutoarele de stat acordate companiilor și angajaților.

Cheltuielile cu asistența socială sunt aproape egale cu veniturile obținute din taxe și impozite. Cu alte cuvinte, tot ce se încasează din impozite și taxe s-a cheltuit pentru pensii și, în general, asistență socială.

Cheltuielile cu dobânzile sunt aproximativ egale cu încasările obținute din impozitul pe profit, adică impozitarea tuturor profiturilor realizate de companiile din România ajunge doar pentru plata dobânzilor ajunse la scadență. Iar în anii următori serviciul datoriei publice, adică dobânzile care trebuie achitate pe parcursul unui an, va crește.

Contribuțiile de asigurări, care alimentează bugetul social, reprezintă mai puțin de 80% din plățile pentru asistență socială, iar cheltuielile de personal (cu salariile din fonduri publice) au fost de patru ori mai mari decât cele cu investițiile. De asemenea, cheltuielile cu salariile sunt egale cu veniturile obținute din TVA (care este cea mai importantă sursă fiscală a bugetului), accize și impozitul pe profit, luate împreună.

Sintetic, România a obținut în anul 2020, venituri bugetare de 27,7% din PIB și a cheltuit 35,7% din PIB. La nivelul Uniunii Europene, media veniturilor este de 46% și cheltuielile ajung la 51,6% din PIB. Așadar, cei care compară alocările bugetare de la nivel european pentru pensii, salarii sau investiții, trebuie să constate că României îi lipsesc, față de media europeană, venituri bugetare de 18% din PIB. Ceea ce este imens.

Mai exact, dacă România ar obține la buget venituri egale cu media europeană ar însemna aproximativ 180 miliarde lei în plus, adică mai mult decât cheltuielile cu asistența socială și cele cu investițiile.

Toate aceste corelații ne arată ceea ce experții numesc un buget tensionat, în care echilibrul dintre venituri și cheltuieli nu mai există și orice alocare către un domeniu duce alte sectoare foarte aproape de subfinanțare. De aceea, bugetul pe anul acesta va nemulțumi pe foarte mulți, va fi criticat virulent, dar va reflecta, pe de o parte, prioritățile acestui guvern, și, pe de altă parte, forța economiei românești din acest moment.

PSD vine cu o idee bună, aceea de a prezenta un buget de stat alternativ. Totdeauna, instrumentele constructive ale opoziției politice au fost cele precum guvernul din umbră sau un buget alternativ. Doar că depinde de felul în care va arăta bugetul alternativ. Pentru că dacă va include creșteri de pensii și de salarii la stat, concomitent cu investiții publice mai mari, bugetul alternativ va fi lipsit de credibilitate.

În concluzie, nu ar trebui să ne așteptăm la minuni de la viitorul buget. Singura veste bună ar fi, după cum spunea vicepremierul Dan Barna, „să compenseze orientarea violentă anti-economie de piață din ultimii ani”.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 26 ianuarie 2021