Guvernul se apucă de planul de redresare și reziliență. Mai întâi, crește salariile celor care lucrează la plan

pla_de_redresare.jpg

Sursa imaginii: 
gov.ro

Chiar dacă actualitatea de zi cu zi tinde să acapareze atenția, este bine să ne aducem aminte că, totuși, cel mai important subiect al acestui an este definitivarea planului național de redresare și reziliență și absorbția fondurilor europene. Motivele sunt lesne de înțeles.

Faptul că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a revenit prin negocierile politice USR-Plus și că noul ministru este Cristian Ghinea a fost aproape un joc al sorții. De ce? Pentru că, anul trecut, USR-Plus și dl. Ghinea au criticat fără reținere programul național prezentat de fostul ministru al fondurilor europene și de vechiul guvern liberal. Criticii au spus atunci că planul nu respectă principiile și obiectivele programului Comisiei Europene și că este foarte departe de aceste cerințe. De aceea, când Cristian Ghinea s-a instalat în fruntea ministerului abia am așteptat ca administrația să înceapă să ajusteze planul național și să îl adapteze la rigorile Comisiei Europene.

Până ieri, ministrul Ghinea nu făcuse în această materie decât un singur lucru și anume un îndemn pentru primari să realizeze proiecte în domeniul digital și în cel de protecția mediului. Este o afirmație aproape retorică, pentru că primarii și primăriile care au atras până acum fonduri europene o vor face și de acum încolo. Primăriile care nu au reușit să scrie proiecte europene viabile, nu vor izbuti nici în viitor.

Săptămâna aceasta, însă, au existat două semnale referitoare la planul de redresare și reziliență. Primul, de la Comisia Europeană, al doilea, chiar de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Mai întâi, Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene, a atras atenția, cu ocazia unui discurs rostit în fața miniștrilor de finanțe, că statele membre mai au mult de lucru la programele de relansare. Mai exact, oficialul european a explicat că este nevoie de obiective mai concrete și de reforme mai ambițioase care să fie incluse în programele naționale.

De altfel, vicepreședintele Comisiei a declarat că toate statele trebuie să îmbunătățească reformele pe care și le propun. Dombrovskis a explicat că statele trebuie să își stabilească etape de evaluare, obiective specifice și măsurabile, estimări solide ale costurilor și planurile să fie ghidate de recomandările din semestrul european. Desigur, toate aceste elemente de planificare sunt exprimate în ceea ce uneori se mai numește „limba de lemn” de la Bruxelles, dar, totuși, ele reprezintă un plan sumar pe care statele europene ar trebui să îl urmeze. Cu încă o adăugare și anume aceea că reprezentantul Comisiei Europene a cerut ca statele membre să includă sisteme eficiente de prevenție, detectare și corectare a cazurilor de conflict de interese, corupție și fraudă. Aceasta este partea Comisiei Europene.

Dar, guvernul Cîțu s-a mișcat și el. Astfel, Executivul a adoptat un memorandum care stabilește etapele de realizare a planului național de redresare și reziliență. Iată-le. Până astăzi, trebuie stabilite echipele tehnice și coordonatorii de la fiecare minister, până pe 23 februarie a.c vor lucra echipele tehnice, după care vor trimite propunerile către ministere. Apoi, până în data de 4 martie a.c. vor avea loc întâlniri și dezbateri cu partenerii de dialog, iar în 5 martie a.c. se va finaliza actualizarea planului. Pe hârtie, totul pare foarte bine organizat. Rămâne de văzut dacă programul asumat de guvern va fi dus la bun sfârșit, dacă timpul alocat este în concordanță cu volumul de muncă și dacă termenele vor fi respectate.

Mai trebuie adăugat că angajații care vor lucra la plan vor avea o creștere de venituri salariale. Astfel, 30 de funcționari din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene vor primi lunar la salariu un plus de 5.300 lei brut. De asemenea, 10 angajați de la Secretariatul General al Guvernului vor avea o majorare de salariu până la aproximativ 11.000 lei. În fine. Să trecem peste principiul blocării salariilor în sectorul bugetar. Ar fi bine ca doar acestea să fie costurile pe care trebuie să le suportăm pentru a avea un plan de redresare bun, care să aducă bani europeni în România.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest