Bugetul, pas cu pas

pib-buget.jpg

Image source: 
pixabay.com

Pas cu pas, guvernul se apropie de construcția bugetului. Astfel, aflăm, pe rând, mijloacele pe care guvernul Cîțu dorește să le folosească pentru pregătirea bugetului de stat pentru anul acesta.

Avem câteva repere.

În primul rând, premierul Florin Cîțu a anunțat că le-a cerut membrilor guvernului să prezinte o listă cu situația financiară a companiilor aflate în subordinea ministerelor. Este o idee bună, iar în acest context, premierul a avut și un moment de sinceritate.

Este vorba despre faptul că Florin Cîțu crede că în felul acesta noii miniștri se pot și acomoda mai repede cu instituțiile pe care le au în subordine și cu mandatul pe care îl dețin.

Este important ca atât miniștrii, cât și opinia publică să știe de unde se pleacă în actuala guvernare, care sunt, în acest moment, societățile de stat care au pierderi și cele care reușesc să facă profit. Este primul pas pentru a încerca o eficientizare a firmelor de stat.

Desigur, alături de lista de companii mai este nevoie și de o listă a agențiilor guvernamentale aflate în subordinea fiecărui minister, astfel încât să avem o imagine a hățișului birocratic și instituțional care există în statul român.

Este esențial ca noii miniștri să cunoască situația companiilor și agențiilor din subordinea fiecărui minister, pentru că fiecare instituție de stat și-a creat propria utilitate, după cum o arată și cazul recent al Centrului Național de Învățământ Turistic.

Meandrele administrației au devenit atât de complicate încât în unele cazuri este nevoie de analize serioase pentru a înțelege ce face și pe ce bani fiecare companie sau instituție publică.

În al doilea rând, actualul guvern își propune să fie mult mai atent la investițiile publice. Premierul a cerut o listă completă a investițiilor din fiecare domeniu. Nici în acest caz nu va fi o întreprindere simplă, pentru că, în afară de investițiile aflate în buget și la care se lucrează efectiv, sunt o mulțime de obiective de investiții aflate în conservare și alte proiecte noi care vor trebui începute.

În urmă cu șase ani, Liviu Voinea, pe atunci secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a făcut primele încercări serioase de prioritizare a investițiilor publice.

Analiza lui Voinea arăta că dacă se merge pe ideea ca fiecare investiție să primească fonduri anual, durata medie pentru finalizarea unui proiect deja început era de nouă ani și de 12 ani pentru unul nou.

În urmă cu șase ani, existau 4.000 de proiecte de investiții publice aflate în diferite stadii de finanțare, ceea ce era, evident, mult prea mult.

Astfel, o variantă bugetară mai bună ar putea fi aceea de a exista o concentrare pe mai puține proiecte, care să primească fonduri mai mari și în felul acesta să se termine mai repede.

Situația investițiilor publice este în acest moment asemănătoare cu cea din urmă cu șase ani. Adică, bugetul poate finanța doar un număr redus de obiective de investiții și de aceea prioritizarea este esențială.

În al treilea rând, premierul Cîțu a mai enunțat un principiu și anume acela că investițiile vor fi finanțate cu precădere din fonduri europene.

Mai exact, se va încerca din nou să se aplice principiul că un proiect care poate fi finanțat din fonduri europene să nu primească bani din bugetul național.

Ideea a mai existat, dar este greu de spus dacă a fost și aplicată efectiv, pentru că, în ultimii ani, autoritățile locale, în special, au avut la dispoziție programe de dezvoltare locală, utilizate cu mult mai mare larghețe și ușurință de către primarii localităților mici decât proiectele cu fonduri europene.

Recent, Comisia Europeană a transmis o scrisoare Ministerului Finanțelor din România care include o serie de prognoze îngrijorătoare în ceea ce privește evoluția deficitului bugetar și a datoriei publice, cerând în esență un dialog cu guvernul României pe tema bugetului și a strategiei fiscal-bugetare.

Un dialog care, de altfel, a început ieri. Principiile pe care se construiește bugetul sunt corecte, dar par insuficiente. Un calcul simplu ne arată că un deficit de 7% din PIB înseamnă o reducere cu aproximativ 20 miliarde lei.

Ceea ce nu va fi deloc simplu.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Rubrica Economia Reală din 8 ianuarie 2021