Cine cere “austeritate”? Legea. Înghețarea salariilor bugetare și a pensiilor în funcție de nivelul datoriei publice

justitie_1.png

Image source: 
pixabay.com

Cel mai așteptat document al acestui sfârșit de an și al noului guvern care se va instala este bugetul de stat. Bugetul va oferi o serie de indicii relevante privitoare la felul în care viitorul Executiv își propune să gestioneze lipsa de resurse bugetare cu nevoia de creștere a cheltuielilor și, în același timp, promisiunile generoase privind investițiile publice și obligațiile asumate, prin legi, de creștere a cheltuielilor sociale.

În acest context complicat, trebuie să reamintim câteva prevederi ale legii responsabilității fiscal-bugetare care privesc restricțiile impuse de evoluția nivelului datoriei publice. Concret, legea precizează măsurile care trebuiesc luate în funcție de nivelul datoriei publice.

Astfel, dacă datoria publică este între 45% și 50% din produsul intern brut (PIB), Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte guvernului un raport privind justificarea creșterii și propuneri pentru menținerea acestui indicator în limite sustenabile.

Trebuie spus că România se află în această situație chiar în acest moment, datoria publică depășind deja prima limită de 45% din PIB.

Dacă datoria publică ajunge între 50% și 55% din PIB, guvernul trebuie să prezinte public un program de urgență privind reducerea datoriei. Aplicarea programului trebuie să înceapă foarte repede, din semestrul următor depășirii nivelului datoriei. Iar acest program trebuie să includă, alături de alte măsuri, și înghețarea cheltuielilor totale cu salariile din sectorul public.

Legea prevede și un al treilea prag, atunci când datoria publică ajunge între 55% și 60% din PIB. În acest caz, programul de reducere a datoriei prevede înghețarea cheltuielilor sociale.

Așadar, acestea sunt bornele prevăzute de lege și raportate la nivelul datoriei publice care, după cum se poate observa, cuprind explicit măsuri de înghețare a salariilor bugetare și a pensiilor în cazul creșterii datoriei publice.

Desigur, acum, România, ca toate statele Uniunii Europene, se poate prevala de contextul extraordinar al pandemiei de coronavirus, dar nu se poate miza la nesfârșit pe derogările aduse de criza sanitară. De aceea, guvernul viitor ar trebui să fie foarte atent la acest „trident” complicat: datoria publică, deficitul bugetar și cheltuielile statului.

În acest context complicat, va fi interesant de văzut dacă viitorul Executiv va aplica legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Astfel, legea adoptată în anul 2017, prevede creșteri salariale substanțiale pentru angajații din sectorul public.

Există, chiar, anexe ale legii în care se precizează explicit salariul la care fiecare funcție publică ar trebui să ajungă în anul 2022. Modul de aplicare a legii este următorul: la fiecare început de an, din anul 2018 până în anul 2021, inclusiv, se aplică o indexare a veniturilor cu 25% din creșterea prevăzută în cei patru ani. În felul acesta, se atinge, în patru ani, întreaga creștere stabilită până în anul 2022.

Evident, există și derogări, în buna tradiție a legislației românești, dar important este că anul viitor ar trebui să aibă loc ultima creștere a salariilor bugetare prevăzută de legea specială.

Va face viitorul guvern această nouă creștere salarială, în condițiile bugetare complicate în care se află România?

Va aplica noul guvern legea salarizării bugetarilor sau va amâna, pentru o perioadă, prevederile ei? Vom vedea.

La final, câteva idei despre salariile a 1,7 milioane de angajați din sectorul privat. Cei care lucrează cu salariul minim. Patronatele și antreprenorii cer ca la începutul anului viitor să nu aibă loc o creștere a salariului minim. Este firesc, pentru că o astfel de măsură ar fi o povară pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Va ține cont guvernul de propunerea mediului de afaceri? Vom vedea.

Sunt, însă, trei teme, datoria publică, salariul minim și creșterea salariilor din sectorul bugetar, extrem de complicate care vor fi o primă „probă de foc” pentru coaliția proaspăt formată.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Rubrica Economia Reală din 23 decembrie 2020