Economia în primele nouă luni ale anului. Cine scade, cine crește

grafic.jpg

Sursa imaginii: 
Pixabay

Cifra de creștere din trimestrul al treilea arată bine. Economia românească a urcat cu 5,6% și acest lucru ar putea să ofere o doză de optimism. În plus, această mini performanță reușește să salveze economia de la intrarea în recesiune. Desigur, toate aceste elemente pozitive au o doză mare de relativitate.

În primul rând, creșterea din trimestrul al treilea vine după scăderea drastică din trimestrul precedent și este influențată de aceasta. În sensul că prăbușirea din trimestrul al doilea a fost atât de mare încât revenirea din perioada iulie-septembrie apare drept naturală.

În al doilea rând, contează foarte puțin dacă economia a scăpat de recesiune, pentru că nivelurile de scădere și respectiv de creștere sunt atât de neobișnuite încât se pierd în termenii cu care economiști operează în vremuri normale, precum, spre exemplu, recesiunea.

În fine, în al treilea rând, creșterea din trimestrul al treilea nu oferă nicio garanție și nicio certitudine că tendința va fi menținută în următoarea perioadă. Cu alte cuvinte, nu știm ce ne vor aduce următoarele trimestre, evoluția fiind deschisă spre orice variantă.

Acest lucru poate fi demonstrat chiar de faptul că în termeni anuali, economia înregistrează o scădere de 6%, încă mai mare decât prognoza guvernului. Ceea ce înseamnă că pentru ca prognoza guvernului să fie atinsă va fi nevoie ca în ultimul trimestru al anului să se înregistreze din nou creștere economică.

Dincolo de cifrele macro, este util să ne aruncăm și o privire asupra structurii economice. Ce sectoare au contribuit la creștere, care sunt domeniile care au scăzut? Pentru a avea o imagine de ansamblu, ne vom raporta la cifrele din primele nouă luni ale acestui an.

Așadar, industria, agricultura, activitățile de spectacole și comerțul și-au redus activitatea în proporții diferite și din această cauză au fost ramurile care au cauzat și scăderea economică.

Industria și-a redus activitatea cu 11% și a avut o contribuție negativă de 2,4% la evoluția economică. Explicația este destul de simplă și anume companiile industriale locale sunt legate, cele mai multe dintre ele, de parteneri occidentali.

La nivel european, industria și-a redus activitatea, iar acest lucru s-a văzut anul acesta și în industria românească. Reprezentativ este și faptul că industria auto și-a redus importurile și exporturile, ceea ce dă imaginea clară a legăturii care există între încetinirea activității la nivel european și cea din România.

Activitățile de spectacole au scăzut cu 27%, în primele nouă luni ale anului, cea mai mare scădere dintre sectoarele economice analizate de statistică, dar din cauza ponderii reduse în produsul intern brut, contribuția la scăderea economică este scăzută.

Volumul de activitate din agricultură a scăzut în primele nouă luni ale anului cu 23%, o cădere mare, dar care se explică nu prin evoluția crizei sanitare, ci este cauzată de secetă.

Singurele sectoare câștigătoare, care sunt pe plus atât din punctul de vedere al creșterii activității, cât și prin contribuția pozitivă la produsul intern brut, sunt construcțiile, informațiile și comunicațiile și administrația publică.

Sectorul construcțiilor a beneficiat de o conjunctură favorabilă, lucrări publice plus construcții rezidențiale, și și-a crescut activitatea cu 12%. Informațiile și comunicațiile au crescut cu 10%, un procent care pare destul de mic în raport de dezvoltarea serviciilor online în această perioadă de pandemie.

Concluzia este că, în următoarele luni, pentru a crește, economia românească are nevoie de mai mult decât de construcții și de tehnologia informației. Și, bineînțeles, mai are nevoie de o evoluție favorabilă a crizei sanitare.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Rubrica Economia Reală din 9 decembrie 2020